Codul Civil din 26/07/1993

Codul Civil al Romaniei*


    ___________
    *Text actualizat la data de 02.05.2001 avāndu-se īn vedere următoarele acte:
   - Legea nr. 7/1996
   - O.U.G. nr. 138/2000.

    Codul Civil a fost decretat la 26 noiembrie 1864, promulgat la 4 decembrie 1864 si pus in aplicare la 1 decembrie 1865.
    Forma preluata reprezinta textul oficial al Codului Civil editat de Ministerul Justitiei in anul 1981, cu modificarile intervenite pana in anul 2001.

    TITLUL PRELIMINAR
DESPRE EFECTELE SI APLICAREA LEGILOR IN GENERE

   Art. 1. - Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiva (C. civ. 1589; 1911; C. civ. fr. 2).
    A se vedea cu privire la principiul retroactivitatii legii, art. 15 alin. 2 din Constituţia Romaniei adoptata la 8 decembrie 1991.
   Art. 2. - (Abrogat prin art. 183 al Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarile raporturilor de drept international privat, publicat in Monitorul Oficial nr. 245/1 octombrie 1992)
   Art. 3. - Judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate.
   Art. 4. - Este oprit judecatorului de a se pronunta, in hotararile ce da, prin cale de dispozitii generale si reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse.
   Art. 5. - Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare*), la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.
    ____________
   *) Acte juridice unilaterale.

   CARTEA I
  DESPRE PERSOANE

   Titlul I
  DESPRE DREPTURILE CIVILE SI DESPRE NATURALIZARE

   CAPITOLUL 1
  Despre bucurarea de drepturile civile si despre naturalizare

   Art. 6-16. - (Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobandirea si pierderea nationalitatii romane).

   CAPITOLUL 2
  Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calitatii de roman

   Art. 17-20. - (Abrogate prin art. 54 al Legii din 24.II.1924 privitoare la dobandirea si pierderea nationalitatii romane).

   Titlul II
  DESPRE ACTELE STARII CIVILE

   Art. 21-86. - (Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928 privitoare la actele starii civile).

   Titlul III
  DESPRE DOMICILIU

   Art. 87-97. - (Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   Titlul IV
  DESPRE ABSENTI, ADICA CEI CARE LIPSESC DE LA LOCUL LOR

   CAPITOLUL 1
  Despre absenta prezumata

   Art. 98-100. - (Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).

   CAPITOLUL 2
  Despre declararea absentei

   Art. 101-105. - (Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).

   CAPITOLUL 3
  Despre efectele absentei

   Art. 106-123. - (Abrogate implicit prin Legea nr. 173 din 4.III.1941 pentru declararea mortii prezumate a celor disparuti, si, in mod expres, prin Decretul nr. 339 din 23.XI.1948 privitor la declararea mortii prezumate a celor disparuti cu ocazia razboiului, in afara zonei interioare).

   CAPITOLUL 4
  Despre privegherea copiilor minori ai tatalui care a disparut

   Art. 124-126. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   Titlul V
  DESPRE CASATORIE

   CAPITOLUL 1
  Despre insusirile si conditiile necesare spre a se
putea savarsi casatoria

   Art. 127-133. - (Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954, pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 134. - (Abrogat expres prin Decretul-Lege privind abrogarea unor acte normative nr. 9/1989, publicat in Monitorul Oficial nr. 9 din 31.XII.1989).
   Art. 135-138. - (Abrogate prin Legea din 15.III.1906).
   Art. 139. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 140. - (Abrogat prin Legea din 15.III.1906).
   Art. 141. - (Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 142. - (Abrogat prin Legea din 15.III.1906).
   Art. 143-150. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.

   CAPITOLUL 2
  Despre formalitatile relative la celebrarea casatoriei

   Art. 151-152. - (Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928 privitoare la actele starii civile).

   CAPITOLUL 3
  Despre opozitii la casatorie

   Art. 153-161. - (Abrogate prin art. 124 al Legii din 25.II.1928).

   CAPITOLUL 4
  Despre cereri de nulitate a casatoriei

   Art. 162-184. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 5
  Despre obligatiile ce izvorasc din casatorie

   Art. 185-193. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.II.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 6
  Despre drepturile si datoriile respective ale sotilor

   Art. 194-196. - (Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 197-208. - (Abrogate prin Legea nr. 96 din 20.IV.1932 privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate).

   CAPITOLUL 7
  Despre desfacerea casatoriei

   Art. 209. - (Abrogat prin art. 49 al decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 8
  Despre a doua casatorie

   Art. 210. - (Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   Titlul VI
  DESPRE DESPARTENIE

   CAPITOLUL 1
  Despre cauzele desparteniei

   Art. 211-213. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 214. - (Abrogat implicit prin Legea nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila - drept urmare a abrogarii exprese a art. 254-276 din Codul civil - si abrogat expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 215. - (Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 2
  Despre despartenie pentru cauza determinata

   Art. 216-233. - (Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).
   Art. 234. - (Abrogat prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).
   Art. 235-240. - (Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).
   Art. 241-242. - (Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).
   Art. 243-245. - (Abrogate prin art. 78 al Legii nr. 394 din 23.VI.1943 pentru accelerarea judecatilor).
   Art. 246-248. - (Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).
   Art. 249-250. - (Abrogate implicit prin Legea nr. 18 din 12.II.1948, pentru modificarea Codului de procedura civila - drept urmare a modificarii art. 613 Cod procedura civila - si abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 251-253. - (Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

   CAPITOLUL 3
  Despre despartenia prin consimtamantul mutual

   Art. 254-267. - (Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).
   Art. 268. - (Abrogat implicit prin Legea din 29.X.1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).
   Art. 269-270. - (Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).
   Art. 271-272. - (Abrogate implicit prin Legea din 29.X.1877 asupra atributiilor ministerului public si expres prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).
   Art. 273-276. - (Abrogate prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

   CAPITOLUL 4
  Despre efectele desparteniei

   Art. 277. - (Abrogat prin Legea nr. 249 din 4.VI.1945 pentru abrogarea art. 277 Cod civil).
   Art. 278. - (Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 279. - (Abrogat prin Legea din 15.III.1906).
   Art. 280-284. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 285. - (Abrogat prin art. VI al Legii nr. 18 din 12.II.1948 pentru modificarea Codului de procedura civila).

   Titlul VII
  DESPRE PATERNITATE SI DESPRE FILIATIUNI

   CAPITOLUL 1
  Despre filiatiunea copiilor legitimi nascuti sau conceputi in casatorie

   Art. 286-291. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 2
  Despre dovedirea filiatiunii copiilor legitimi

   Art. 292-303. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 3
  Despre copiii naturali

   Art. 304-308. - (Abrogate prin art. 22 al Decretului nr. 130 din 2.IV.1949 pentru reglementarea conditiei juridice a copilului natural).

   Titlul VIII
  DESPRE ADOPTIE

   Art. 309-320. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 321-322. - (Abrogate prin Legea din 15.III.1906).
   Art. 323. - (Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 privitor la punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).
   Art. 324. - (Abrogat prin Legea din 15.III.1906).

   Titlul IX
  DESPRE PUTEREA PARINTEASCA

   Art. 325-341. - (Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   Titlul X
  DESPRE MINORITATE, DESPRE TUTELE SI DESPRE EMANCIPARE

   CAPITOLUL 1
  Despre minoritate

   Art. 342. - (Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 2
  Despre tutela

   Art. 343-420. - (Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 3
  Despre emancipare

   Art. 421-433. - (Abrogate prin art. V al Decretului nr. 185 din 30.IV.1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitii privitoare la majorat, la capacitate in materia contractelor de munca si emancipare).

   Titlul XI
  DESPRE MAJORITATE, DESPRE INTERDICTIE SI DESPRE CONSILIUL JUDICIAR

   CAPITOLUL 1
  Despre majoritate

   Art. 434. - (Abrogat prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 2
  Despre interdictie

   Art. 435-457. - (Abrogate expres prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CAPITOLUL 3
  Despre consiliile judiciare

   Art. 458-460. - (Abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice).

   CARTEA II
  DESPRE BUNURI SI DESPRE OSEBITELE MODIFICARI ALE PROPRIETATII

   Titlul I
  DESPRE DISTINCTIUNEA BUNURILOR

   Art. 461. - Toate bunurile sunt mobile sau imobile.

   CAPITOLUL 1
  Despre imobile

   Art. 462. - Bunurile sunt imobile sau prin natura lor, sau prin destinatia lor, sau prin obiectul la care ele se aplica.
   Art. 463. - Fondurile de pamant si cladirile sunt imobile prin natura lor.
   Art. 464. - Morile de vant, sau de apa, asezate pe stalpi, sunt imobile prin natura lor.
   Art. 465. - Recoltele care inca se tin de radacini, si fructele de pe arbori, neculese, inca, sunt asemenea imobile.
    Indata ce recoltele se vor taia si fructele se vor culege, sunt mobile.
   Art. 466. - Arborii ce se taie devin mobile.
   Art. 467. - Animalele ce proprietarul fondului da arendasului pentru cultura, sunt imobile pe cat timp li se pastreaza destinatia lor.
   Art. 468. - Obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul si exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinatie.
    Astfel sunt imobile prin destinatie, cand ele s-au pus de proprietar pentru serviciul si exploatarea fondului:
   - animalele afectate la cultura;
   - instrumente aratoare;
   - semintele date arendasilor sau colonilor partiari*);
   - porumbii din porumbarie;
   - lapinii**) tinuti pe langa casa;
   - stupii cu roi;
   - pestele din iaz (helesteie);
   - teascurile, cladirile, alambicurile, cazile si vasele;
   - instrumentele necesare pentru exploatarea fierariilor, fabricilor de hartie si altor uzine;
   - paiele si gunoaiele.
    Mai sunt imobile prin destinatie toate efectele mobiliare***) ce proprietarul a asezat catre fond in perpetuu.
    _________________
   *) Dijmasi.
   **) Iepuri de casa.
   ***) Lucruri mobile.

   Art. 469. - Proprietarul se presupune ca a asezat catre fond in perpetuu efecte mobiliare*), cand acestea sunt intarite cu gips, var sau ciment, sau cand ele nu se pot scoate fara a se strica sau deteriora partea fondului catre care sunt asezate.
    Oglinzile unui apartament se presupun asezate in perpetuu, cand parchetul pe care ele stau este una cu boaseria**) camerei.
    Aceasta se aplica si la tablouri si alte ornamente.
    Statuile sunt imobile cand ele sunt asezate inadins, chiar cand ele s-ar putea scoate fara fractura sau deteriorare.
    ___________________
   *) Lucruri mobile.
   **) Lemnaria care imbraca peretii interiori ai unei incaperi.

   Art. 470. - Urloaiele sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de pamant, sau la vreo casa, sunt imobile si fac parte din proprietatile la care servesc.
   Art. 471. - Sunt imobile prin obiectul la care se aplica: uzufructul lucrurilor imobile, servitutile, actiunile care tind a revendica un imobil.

   CAPITOLUL 2
  Despre mobile

   Art. 472. - Bunurile sunt mobile prin natura lor, sau prin determinarea legii.
   Art. 473. - Sunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atat acele care se misca de sine precum sunt animalele, precum si cele care nu se pot stramuta din loc decat prin o putere straina, precum sunt lucrurile neinsufletite.
   Art. 474. - Sunt mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au de obiect sume exigibile sau efecte mobiliare*), actiunile sau interesele in companii de finante, de comert sau de industrie, chiar si cand capitalul acestor companii consta in imobile.
    Aceste actiuni sau interese se socot ca mobile numai in privinta fiecarui din asociati si pe cat tine asociatia.
    Sunt asemenea mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viata asupra statului sau asupra particularilor.
    _______________
   *) Lucruri mobile.

   CAPITOLUL 3
  Despre bunuri in raportul lor cu cei ce le poseda

   Art. 475. - Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificarile stabilite de legi.
    Bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele.
    ____________
   1. A se vedea art. 135 din Constitutia Romaniei
   2. A se vedea, de asemenea:
   - Legea nr. 15 din 8 august 1990 cu privire la reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990 (art. 5, 20, 25-32, 53);
   - Legea nr. 18 din 19 februarie 1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991 - Legea fondului funciar (art. 4 si 5);
   - Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991 (art. 10-20);
   - Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 a administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996;
   - Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 35);
   - Codul aerian - Decretul nr. 516, Buletinul Oficial nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificarile ulterioare (art. 9 alin. 3 si 4);
   - Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe publica in Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996;
   - Legea nr. 17 din 2 aprilie 1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor publicata in Monitorul Oficial nr. 74 din 11 aprilie 1996;

   Art. 476. - Drumurile mari, drumurile mici si ulitele care sunt in sarcina statului, fluviile si raurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele si indeobste toate partile din pamantul Romaniei, care nu sunt proprietate particulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului public.
    ___________
    A se vedea:
   - Art. 135 din Constitutia Romaniei;
   - Legea nr. 18 din 19 februarie 1991, Legea fondului funciar, publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991 (art. 4 si 5).

   Art. 477. - Toate averile vacante si fara stapani, precum si ale persoanelor care mor fara mostenitori, sau ale caror mosteniri sunt lepadate, sunt ale domeniului public.
    ____________
    A se vedea:
   - Decretul nr. 111/1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, confiscate, fara mostenitori sau fara stapan, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc institutiilor bugetare - Buletinul Oficial nr. 81 din 27 iulie 1951 (art. 1 lit. d) si Instructiunile Ministerului Finantelor nr. 1529 din 2 aprilie 1963;
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 478. - Portile, zidurile, santurile, intariturile pietelor de razboi si ale fortaretelor fac si ele parte din domeniul public.
    Aceste lucruri reintra in comert cand nu mai servesc la uzul public.
   Art. 479. - Poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosinta, sau numai servitute.
    ________
   1. Dreptul de folosinta prevazut de text se refera la uzufruct, uz, abitatie.
    A se vedea si:
   - Legea nr. 15/1990 cu privire la reorganizarea unitatilor economice de stat in regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 8 august 1990
   - Legea nr. 50 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, din 29 iulie 1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991, art. 10-20.
   2. A se vedea si art. 135 alin. 5 din Constitutia Romaniei.

   Titlul II
  DESPRE PROPRIETATE

   Art. 480. - Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
    __________
   1. Potrivit art. 135 al Constitutiei Romaniei din anul 1991, proprietatea este publica sau privata (alin. 2).
    Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate (alin. 5).
    Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila (alin. 6).
   2. Cu privire la regimul juridic al unor bunuri din domeniul public al statului prevazute in art. 135 din Constitutie, a se vedea si:
   - Codul silvic - Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 - publicat in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996;
   - Legea nr. 4/1972 privind gospodarirea padurilor aflate in administrarea directa a comunelor - Buletinul Oficial nr. 42 din 24 aprilie 1972;
   - Legea nr. 8/1974 a apelor - Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare;
   - Legea nr. 13/1974 a drumurilor - Buletinul Oficial nr. 107 din 31 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;
   - Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul - Buletinul Oficial nr. 106 din 30 iulie 1974;
   - Legea nr. 26/1976 privind economia vanatului si vanatoarea - Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976.
   3. A se vedea, de asemenea Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue, Monitorul Oficial nr. 99 din 9 august 1990.

   Art. 481. - Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
    _________
    A se vedea art. 41 al Constitutiei Romaniei.

   Art. 482. - Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste: drept de accesiune.

   CAPITOLUL 1
  Despre dreptul de accesiune asupra celor produse de lucru

   Art. 483. - Fructele naturale sau industriale ale pamantului, fructele civile, sporul animalelor (prasila), se cuvin proprietarului in puterea dreptului de accesiune.
   Art. 484. - Fructele produse de vreun lucru nu se cuvin proprietarului, decat cu indatorire din parte-i de a plati semanaturile, araturile si munca pusa de altii.
   Art. 485. - Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-credinta; la cazul contrariu, el este dator de a inapoia productele, impreuna cu lucrul, proprietarului care-l revendica.
   Art. 486. - Posesorul este de buna-credinta cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate, ale carui viciuri nu-i sunt cunoscute.
   Art. 487. - El inceteaza de a fi cu buna-credinta din momentul cand aceste viciuri ii sunt cunoscute.

   CAPITOLUL 2
  Despre dreptul de accesiune asupra celor unite si incorporate cu lucrul

   Art. 488. - Tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilor statornicite mai jos.

   Sectiunea I
  Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile imobile

   Art. 489. - Proprietatea pamantului cuprinde in sine proprietatea suprafetei si a subfetei lui.
    _______
    Potrivit art. 135 alin. 4 al Constitutiei Romaniei din 1991, bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

   Art. 490. - Proprietarul poate face asupra pamantului toate plantatiile si cladirile ce gaseste de cuviinta, afara de exceptiile statornicite la capul*) care trateaza despre servituti.
    _________
   *) Trimiterea se refera la titlul IV "Despre servituti".

   Art. 491. - Proprietarul poate face sub fata pamantului toate constructiile si sapaturile ce gaseste de cuviinta, si trage din ele toate foloasele ce acestea ar produce, afara de modificarile prescrise de legi si regulamente privitoare la mine, precum si de legile si regulamentele politienesti.
    _______
   1. A se vedea nota de la art. 489.
   2. Termenii "legile si regulamentele politienesti" trebuie intelesi in sensul de reglementarile administrative in materie.

   Art. 492. - Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra.
   Art. 493. - Proprietarul pamantului care a facut constructii, plantatii si lucrari cu materiale straine, este dator sa plateasca valoarea materialelor. El mai poate fi osandit, dupa imprejurari, pentru o asemenea urmare si la plata de daune-interese. Dar proprietarul materialelor n-are drept a le ridica.
   Art. 494. - Daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice.
    Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului.
    Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin afacerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului.
   Art. 495. - Cresterile de pamant ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile fluviului si ale raurilor se numeste aluviune. Aluviunea este in folosul proprietarului riveran, cand e vorba de un fluviu sau rau navigabil, plutitor sau neplutitor, cu indatorire insa pentru proprietar de a lasa, pe pamantul sau, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor.
    _______________
    A se vedea si Legea nr. 8/1974 a apelor - Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare, precum si nota nr. 2 de la art. 480.

   Art. 496. - Tot ale proprietarului riveran sunt si pamanturile lasate de apele curgatoare, cand ele se retrag pe nesimtite de la unul din tarmuri si se indreapta catre celalalt tarm; proprietarul tarmului de unde apa s-a retras profita de aluviune, fara ca proprietarul tarmului opus sa poata reclama pamantul cel pierdut.
    Acest drept nu are loc in privirea pamanturilor parasite de apa marii.
    ______________
    A se vedea nota de la art. 495.

   Art. 497. - Aluviunea nu are loc in privirea lacurilor, helesteielor si a iazurilor; proprietarul lor conserva totdeauna pamantul acoperit de apa, cand ea este la inaltimea scurgerii helesteului, iazului, chiar daca catimea apei ar scadea in urma; si viceversa, proprietarul iazului nu castiga nici un drept asupra pamantului riveran ce se acopera de apa iazului cand urmeaza varsaturi extraordinare.
    ________________
    A se vedea art. 135 alin. 4 al Constitutiei Romaniei, precum si nota de la art. 495.

   Art. 498. - Daca un fluviu sau rau, navigabil sau nu, rupe deodata o parte mare, si care se poate recunoaste, de pamant, si o lipeste la pamantul unui alt proprietar, acea parte ramane a cui a fost pamantul de la care s-a rupt; insa daca se va reclama in termen de un an.
   Art. 499. - Insulele si prundurile, care se formeaza in albia fluviilor si a raurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, daca nu i se opune titlu sau prescriptie.
    ________________
    A se vedea nota de la art. 495.

   Art. 500. - Insulele si prundurile, care se formeaza in raurile nenavigabile si neplutitoare, sunt ale proprietarului tarmului pe care ele s-au format; daca insula formata trece peste jumatatea raului, atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el, pornind de la jumatatea raului.
    ________________
    A se vedea nota de la art. 495.

   Art. 501. - Daca un rau sau un fluviu, formandu-si un brat nou, taie si inconjoara pamantul unui proprietar riveran si face prin acest chip o insula, proprietarul nu pierde pamantul ce s-a transformat in insula, chiar daca el s-a facut de un fluviu sau de un rau navigabil sau plutitor.
    _________________
    A se vedea nota de la art. 495.

   Art. 502. - Daca un fluviu sau un rau isi face un nou curs parasind vechea sa albie, aceasta albie se imparte intre proprietarii marginari.
    __________________
    A se vedea nota de la art. 495.

   Art. 503. - Orice animale sau zburatoare salbatice trec in cuprinsul nostru se fac ale noastre, pe cat timp raman la noi, afara numai daca asemenea trecere s-a ocazionat prin fraude sau prin artificii.

   Sectiunea II
  Despre dreptul de accesiune relativ la lucrurile miscatoare

   Art. 504. - Daca doua lucruri a doi deosebiti stapani s-au unit impreuna incat amandoua formeaza un singur tot, dar se pot desparti si conserva fiecare in parte dupa despartire, atunci totul format este al proprietarului lucrului care constituie partea principala, ramanand el dator a plati celuilalt proprietar pretul lucrului ce a fost unit cu principalul.
   Art. 505. - Este principal acela din doua lucruri, pentru uzul sau pentru ornamentul, pentru completarea carui a servit unirea celuilalt lucru.
   Art. 506. - Cand insa lucrul unit este mult mai de pret decat lucrul principal, si cand el s-a unit fara stirea proprietarului, acesta poate cere despartirea si restituirea lucrului unit, chiar daca ar rezulta din despartire oarecare vatamare lucrului catre care el a fost unit.
   Art. 507. - Daca din cele doua lucruri unite pentru a forma un singur tot, nici unul nu poate fi privit ca accesoriu al celuilalt, atunci acela este considerat ca principal care va fi mai mare in valoare. Daca valoarea ambelor lucruri ar fi mai tot aceeasi, atunci lucrul cel mai mare in volum va fi considerat ca principal.
   Art. 508. - Daca un mester sau altcineva a intrebuintat materia care nu era a sa si a facut un lucru nou, atunci proprietarul materiei intrebuintate are dreptul de a reclama lucrul format din ea, platind pretul muncii, atat cand acel obiect ar putea cat si cand el n-ar putea reveni in starea primitiva.
   Art. 509. - Daca insa manopera ar fi atat de importanta incat ar intrece cu mult valoarea materiei intrebuintate, atunci munca lucratorului va fi considerata ca parte principala si lucratorul va avea dreptul de a retine lucrul format, platind proprietarului pretul materiei.
   Art. 510. - Cand cineva a intrebuintat in parte materia care era a sa, si in parte materia straina, pentru a forma un lucru nou, fara ca nici o parte din materie sa-si fi pierdut cu totul fiinta, si daca acele materii nu se mai pot desparti fara vatamare sau paguba, atunci lucrul format se cuvine ambilor proprietari, celui dintai in proportie cu materia ce era a sa, si celuilalt in proportie cu materia sa si cu pretul muncii sale.
   Art. 511. - Cand un lucru s-a format din amestecarea mai multor materii cu diferiti stapani din care nici una nu poate fi considerata ca materie principala, atunci proprietarul, in nestiinta caruia a urmat amestecarea, poate cere desfacerea lor, daca ea este cu putinta a se desface.
    Daca materiile amestecate nu se mai pot desparti fara vatamare sau paguba, atunci lucrul format se cuvine tuturor stapanilor, fiecarui insa in proportie cu catimea, calitatea si valoarea materiilor lui, intrebuintate la facerea acelui lucru.
   Art. 512. - Daca materia unui din proprietari ar covirsi pe cealalta materie prin valoare si cantitate, atunci proprietarul materiei mai cu pret va putea cere lucrul format prin amestecare, platind insa celuilalt proprietar pretul materiei sale.
   Art. 513. - Cand lucrul format ramane comun intre proprietarii materiilor din care s-a format, atunci lucrul se va vinde prin licitatie si pretul se va imparti.
   Art. 514. - In toate cazurile in care proprietarul materiei intrebuintate fara stirea lui la formarea unui lucru nou este in drept de a reclama lucrul format, el are si voia de a cere in loc de lucrul format o materie de aceeasi natura, catime, greutate, marime si calitate, sau valoarea aceleiasi materii.
   Art. 515. - Vericari*) vor fi intrebuintat materii straine, fara stirea proprietarului lor, vor putea dupa imprejurari fi osanditi si la plata de daune-interese, si aceasta fara prejudiciul urmarilor prin canal extraordinar**).
    _________________
   *) "Vericari", forma arhaica pentru "oricare".
   **) Actiune penala.

   Art. 516. - Principiile regulilor de mai sus vor servi judecatorilor si in deciziunea cazurilor analoge cu cele precedente.

   Titlul III
  DESPRE UZUFRUCT, DESPRE UZ SI DESPRE ABITATIUNE

   CAPITOLUL 1
  Despre uzufruct

   Art. 517. - Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta.
    Vezi art. 49-50 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
   Art. 518. - Uzufructul se stabileste prin lege sau prin vointa omului.
    ________
    Prin abrogarea art. 285, 338, 684 si 1242 din Codul civil, au fost desfiintate drepturile de uzufruct legal statornicite de Codul civil, si anume dreptul de uzufruct legal al parintilor asupra bunurilor copiilor, dreptul sotului asupra bunurilor dotale si dreptul vaduvei fara avere la mostenirea barbatului ei.

   Art. 519. - Uzufructul se poate stabili sau pur, sau cu termen, sau cu conditie.
   Art. 520. - Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile si imobile.

   Sectiunea I
  Despre drepturile uzufructuarului

   Art. 521. - Uzufructuarul are drept de a se bucura de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra caruia are uzufruct, fie naturale, fie industriale, fie civile.
   Art. 522. - Fructele naturale sunt acelea ce pamantul produce de la sine; productia si prasila (sporul animalelor) sunt asemenea fructe naturale. Fructele industriale ale unui fond sunt acelea ce se dobandesc prin cultura.
   Art. 523. - Fructele civile sunt chiriile caselor, dobanzile sumelor exigibile, venitul rentelor; arendele intra in clasa fructelor civile.
   Art. 524. - Fructele naturale si industriale, neculese in momentul cand se deschide dreptul de uzufruct, sunt ale uzufructuarului. Acelea ce se gasesc in aceeasi stare cand se sfarseste dreptul de uzufruct sunt ale proprietarului, fara de a putea pretinde unul de la altul despagubire pentru cheltuielile urmate pentru araturi si semanaturi. Drepturile colonului partiar*) ce vor fi existat la inceputul sau la finele uzufructului nu pot fi vatamate de dispozitia precedenta.
    __________
   *) Dijmas.

   Art. 525. - Fructele civile se socotesc dobandite zi cu zi, si se cuvin uzufructuarului, in proportie cu durata uzufructului sau. Aceasta regula se aplica la arenzi si la chiriile caselor si alte fructe civile.
   Art. 526. - Daca uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fara a le consuma, precum bani, grane, bauturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, insa cu indatorire de a le inapoia in aceeasi cantitate, calitate si valoare, sau pretul, la sfarsitul uzufructului.
   Art. 527. - Uzufructul unei rente pe viata da uzufructuarului, pe durata uzufructului sau, dreptul de a percepe veniturile, fara de a fi obligat la nici un fel de restituire.
   Art. 528. - Daca uzufructul cuprinde lucruri care, fara a se consuma indata, se strica dupa o vreme prin intrebuintarea lor, precum rufele, mobilele casei, uzufructuarul are dreptul de a se sluji de dansele pentru intrebuintarea la care ele sunt destinate, si nu este obligat de a le inapoia la sfarsitul uzufructului decat in starea ce se vor afla, insa nestricate din dol sau culpa.
   Art. 529. - Daca uzufructul cuprinde paduri destinate de proprietarul lor la taieri periodice, uzufructuarul este dator a pastra ordinea si catimea taierii, in conformitate cu regulile stabilite de proprietar, sau cu uzul locului, fara a putea pretinde vreo despagubire nici uzufructuarul, nici mostenitorii sai, pentru partile lasate netaiate in timpul uzufructului sau.
    Arborii care se pot scoate dintr-un seminariu de pomi*), fara degradarea acestuia nu vor face parte din uzufruct decat cu indatorire, pentru uzufructuar, de a se conforma obiceiului local in privirea inlocuirii lor.
    ________________
   *) Pepiniere.

   1. A se vedea art. 41 din Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar.
   2. A se vedea si:
   - Codul silvic - Legea nr. 26 din 24 aprilie 1996 - publicat in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996;
   - Legea nr. 4/1972 privind gospodarirea padurilor aflate in administrarea directa a comunelor - Buletinul Oficial nr. 42 din 24 aprilie 1972.

   Art. 530. - Uzufructuarul se mai bucura, conformandu-se cu epocile si uzul vechi al proprietarului, de partile de paduri inalte care au fost puse in taiere regulata, sau ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, sau se fac numai de o catime oarecare de arbori alesi pe toata suprafata domeniului.
    _____________
    A se vedea nota de la art. 529.

   Art. 531. - In toate celelalte cazuri, uzufructuarul nu se poate atinge de arbori inalti; va putea insa intrebuinta, spre a face reparatiile la care este obligat, arborii dezradacinati sau sfaramati din accidente; poate chiar taia pentru acest sfarsit arborii trebuinciosi, cu indatorire insa a constata in fiinta proprietarului aceasta trebuinta.
   Art. 532. - Uzufructuarul poate lua din paduri araci pentru vii, poate asemenea lua de pe pomi producte anuale sau periodice, insa toate acestea dupa obiceiul locului si al proprietarului.
    _________
    A se vedea nota de la art. 529.

   Art. 533. - Pomii roditori care se usuca si chiar acei ce sunt dezradacinati sau daramati din accidente se cuvin uzufructuarului, cu indatorire de a-i inlocui prin altii.
   Art. 534. - Uzufructuarul se poate bucura el insusi, sau inchiria altuia, sau ceda exercitiul dreptului sau. De va inchiria, urmeaza a se conforma pentru epocile cand se preinnoiesc contractele si pentru durata lor, regulile intocmite pentru barbat, in privinta averii femeii sale la titlul Despre contractul de casatorie.
    __________
   1. Dispozitiile din titlu "Despre contractul de casatorie", la care se refera art. 534, sunt art. 1268 si 1269 Cod civil, in prezent abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.
   2. Cu privire la inchirierea suprafetelor de locuit a se vedea si Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi - Buletinul Oficial nr. 47 din 31 martie 1973, republicata in Buletinul Oficial nr. 122 din 31 decembrie 1980.

   Art. 535. - Uzufructuarul se foloseste de adaugirile facute prin aluviune la obiectul asupra caruia are uzufruct.
   Art. 536. - El se foloseste de drepturile de servitute si in genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se foloseste intocmai ca insusi proprietarul.
   Art. 537. - Uzufructuarul se foloseste asemenea intocmai ca proprietarul de minele, pietrariile si nisipurile ce sunt in exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct.
    Daca insa se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fara o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fara a dobandi mai intai invoirea guvernului.
    _______
    Dispozitiile art. 537 nu mai sunt aplicabile intrucat, potrivit art. 135 din Constitutie, bogatiile de orice natura ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

   Art. 538. - Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor si pietrariilor nedeschise inca, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e inca inceputa nici asupra comorii care s-ar putea gasi in cursul uzufructului sau.
   Art. 539. - Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatama drepturile uzufructuarului.
    Uzufructuarul nu poate, la incetarea uzufructului, cere vreo despagubire pentru imbunatatirile ce ar pretinde ca a facut, chiar cand print-insele ar fi sporit valoarea lucrului. El sau mostenitorii sai pot insa ridica oglinzi, tablouri si alte ornamente, pe care le-ar fi asezat, cu indatorire de a restabili localul in starea ce a fost mai inainte.

   Sectiunea II
  Despre obligatiile uzufructuarului

   Art. 540. - Uzufructuarul ia lucrurile in starea in care se afla; el insa nu poate intra in folosinta lor decat dupa ce va face in prezenta proprietarului, sau dupa ce-l va chema formal, inventarul lucrurilor miscatoare si constatarea starii in care se vor afla cele nemiscatoare, supuse uzufructului.
   Art. 541. - Este dator a da cautiune ca se va folosi ca un bun parinte de familie, de nu va fi scutit prin actul constitutiv al uzufructului; cu toate acestea tatii, mamele ce vor avea uzufructul legal al averii copiilor lor, vanzatorul sau donatorul care si-au rezervat uzufructul, nu sunt obligati a da cautiune.
    __________
    Prin abrogarea art. 338 Cod civil, dreptul de uzufruct legal al partilor asupra bunurilor copiilor a fost desfiintat.

   Art. 542. - Daca uzufructuarul nu gaseste cautiune, nemiscatoarele se dau cu arenda, sumele de bani cuprinse in uzufruct se pun la dobanda, productele se vand si pretul lor se pune asemenea la dobanda; dobanzile acestor sume si pretul arendelor se cuvin uzufructuarului.
   Art. 543. - In lipsa de cautiune din partea uzufructuarului, proprietarul poate cere ca mobilele supuse periciunii prin intrebuintare sa se vanda spre a se pune pretul la dobanda, si uzufructuarul se foloseste de dobanzi in cursul uzufructului; cu toate acestea uzufructuarul va putea cere si judecatorii vor putea ordona, dupa imprejurari, ca o parte din lucrurile miscatoare necesare pentru propriile sale trebuinte sa i se lase sub simpla sa depunere de juramant si cu indatorire de a le preda la curmarea uzufructului.
   Art. 544. - Intarzierea de a da cautiune nu ridica uzufructuarului dreptul de a se folosi de fructele la care el avea drept; ele i se cuvin din momentul de cand s-a deschis uzufructul.
   Art. 545. - Uzufructuarul nu este obligat decat la reparatiile de intretinere. Reparatiile cele mari raman in sarcina proprietarului, afara numai daca acestea s-ar fi cauzat din lipsa reparatiilor de intretinere de la deschiderea uzufructului, in care caz uzufructuarul este obligat a le face si pe acestea.
   Art. 546. - Reparatiile cele mari sunt acele ale zidurilor celor mari si ale boltelor, restabilirea grinzilor si acoperisului intreg, acelea ale zagazelor si ale zidurilor de sprijinire si de imprejmuire in total; toate celelalte reparatii sunt de intretinere.
   Art. 547. - Nici proprietarul, nici uzufructuarul nu sunt obligati a recladi ceea ce a cazut de vechime sau s-a distruit*) fortuit.
    _________
   *) Distrus.

   Art. 548. - Uzufructuarul este obligat, in cursul folosintei sale, la toate sarcinile anuale ale fondului, precum contributiile si altele ce dupa obicei sunt considerate ca sarcini ale fructelor.
   Art. 549. - In privinta sarcinilor ce pot fi impuse pe proprietate, in cursul uzufructului, proprietarul si uzufructuarul contribuie dupa modul urmator: proprietarul este obligat a le plati si uzufructuarul a-i raspunde dobanzile, iar daca uzufructuarul le-a platit, el are dreptul de a cere capetele*) platite de la proprietar, la expirarea uzufructului.
    __________
   *) Capitalul.

   Art. 550. - Acel ce castiga cu titlul gratuit un uzufruct universal, sau cu titlu universal, este dator a achita in proportie cu folosinta sa si fara nici un drept de repetitiune, legatele, pensiile alimentare si veniturile rentelor perpetue sau pe viata care privesc asupra patrimoniului.
   Art. 551. - Uzufructuarul cu titlu particular nu se obliga la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat si, de va fi silit sa le plateasca, are actiune in contra proprietarului.
   Art. 552. - Uzufructuarul fie universal, fie cu titlu universal, trebuie sa contribuie impreuna cu proprietarul la plata datoriilor dupa cum urmeaza: se pretuieste valoarea fondului supus uzufructului, se defige*) in urma catimea cu care urmeaza a contribui la plata datoriilor in proportie cu valoarea zisului fond. Daca uzufructuarul voieste sa avanseze suma pentru care trebuie fondul sa contribuie, capitalul i se inapoiaza la sfarsitul uzufructului fara nici o dobanda. Iar de nu va voi uzufructuarul a face acest avans, proprietarul poate, dupa a sa vointa, sau sa plateasca dansul acea suma, si atunci uzuafructuarul ii plateste dobanzile in tot cursul uzufructului, sau sa puna in vanzare o parte din averea supusa uzufructului pana se va dobandi un pret analog sumei datorite.
    ___________
   *) Se stabileste.

   Art. 553. - Uzufructuarul e dator a plati numai cheltuielile proceselor ce privesc folosinta si celelalte condamnatiuni la care procesele aratate pot da nastere.
   Art. 554. - Daca in cursul uzufructului, o a treia persoana face vreo uzurpare asupra fondului, sau vreo alta incercare spre a calca drepturile proprietarului, uzufructuarul este tinut a-l denunta proprietarului, caci la din contra uzufructuarul ramane raspunzator pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar, precum ar fi raspunzator pentru orice stricaciune s-ar face de el insusi.
   Art. 555. - Daca uzufructul are de obiect un animal si daca acesta va pieri fara culpa uzufructuarului, el nu este obligat a da proprietarului alt animal in loc, nici de a-i plati pretul.
   Art. 556. - Daca turma pe care un uzufruct a fost constituit, din intamplare sau din boala, va pieri cu totul si fara culpa uzufructuarului, acesta nu este obligat decat a-i da seama de piei sau de valoarea lor.
    Daca turma nu va pieri cu totul, uzufructuarul este dator de a inlocui numarul vitelor pierdute, prin vitele ce da sporul.

   Sectiunea III
  Despre stingerea uzufructului

   Art. 557. - Uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului, prin expirarea termenului pentru care uzufructul a fost acordat, prin consolidarea sau intrunirea asupra aceleiasi persoane a ambelor calitati de proprietar si de uzufructuar; prin neuzul dreptului de uzufruct in decurs de 30 de ani; prin totala desfiintare a lucrului asupra carui uzufructul era constituit.
   Art. 558. - Uzufructul poate inceta asemenea prin abuzul ce face uzufructuarul de folosinta sa, sau aducand stricaciuni fondului, sau lasandu-l sa se degradeze din lipsa de intretinere. Creditorii uzufructuarului pot interveni in contestatiile pornite in contra-i pentru conservarea drepturilor lor; ei pot propune repararea degradarilor facute si a da garantii pentru viitor.
    Judecatorii pot, dupa gravitatea imprejurarilor, sau a hotari stingerea uzufructului, sau a lasa pe proprietar sa se bucure de fructele obiectului supus la uzufruct, cu indatorire de a plati pe fiecare an uzufructuarului sau celor ce prezinta drepturile sale o suma hotarata pana in ziua cand uzufructul urma sa inceteze.
   Art. 559. - Uzufructul care nu e acordat particularilor nu poate trece peste 30 de ani.
   Art. 560. - Uzufructul constituit pana ce o alta persoana va ajunge la o varsta hotarata, tine pana la acea epoca, chiar de ar muri zisa persoana inaintea varstei hotarate.
   Art. 561. - Vanzarea lucrului supus la uzufruct nu aduce nici o schimbare dreptului uzufructuarului; el continua a se folosi de uzufructul sau, de nu a renuntat la dansul in mod formal.
   Art. 562. - Creditorii uzufructuarului pot sa ceara a se anula renuntarea facuta in paguba lor.
   Art. 563. - Daca o parte numai a lucrului supus la uzufruct s-a distruit*), uzufructul se pastreaza asupra partii ramase.
    __________
   *) Distrus.

   Art. 564. - De va fi uzufructul constituit numai asupra unei cladiri, si aceasta cladire va arde sau se va distrui*) din alta intamplare, sau se va darama de vechime, uzufructuarul nu va avea drept de a se folosi de pamantul pe care a fost cladirea, nici de materialele ramase. Daca uzufructul s-ar afla constituit asupra unui domeniu din care facea parte si cladirea, uzufructuarul se va folosi de pamant.
    ___________
   *) Distruge.

   CAPITOLUL 2
  Despre uz si abitatiune

   Art. 565. - Drepturile de uz si de abitatiune se stabilesc si se pierd in acelasi chip ca si uzufructul.
    Vezi art. 49 - 50 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
   Art. 566. - Ca si in cazul de uzufruct, nu se poate folosi cineva de aceste drepturi fara a da mai intai cautiune si fara a face inventar.
    ________
    Sotul supravietuitor nu este obligat sa dea cautiune pentru exercitarea dreptului de abitatiune ce i se cuvine in temeiul art. 4 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.

   Art. 567. - Uzuarul si cel ce are dreptul de abitatiune trebuie sa se foloseasca de ele ca un bun parinte de familie.
   Art. 568. - Drepturile de uz si de abitatiune se reguleaza prin titlul care le-a infiintat si primesc dupa cuprinderea lui mai multa sau mai putina intindere.
   Art. 569. - Daca titlul nu se explica asupra intinderii acestor drepturi, ele se reguleaza precum urmeaza.
   Art. 570. - Cel ce are uzul unui loc nu poate pretinde mai multe fructe din acest loc decat se cuvine pentru trebuintele sale si ale familiei sale.
    Poate pretinde si pentru trebuintele copiilor ce va avea in urma constituirii dreptului de uz.
   Art. 571. - Uzuarul nu poate ceda nici inchiria dreptul sau altuia.
   Art. 572. - Cel ce are un drept de abitatiune pe o casa poate sedea intr-insa cu familia sa, chiar de n-ar fi fost insurat la epoca cand i s-a dat acest drept.
    Cel ce are dreptul de abitatiune poate inchiria partea casei ce nu locuieste.
    _____________
    In ce priveste dreptul de abitatie al sotului supravietuitor, a se vedea art. 4 alin. 2 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944, potrivit caruia sotul supravietuitor nu va fi obligat sa dea cautiunea prevazuta de art. 566 din Codul civil. Dreptul de abitatiune nu va putea fi cedat sau inchiriat, chiar si in cazul prevazut de art. 572 alin. 2 Cod civil.
   Art. 573. - Dreptul de abitatiune nu poate fi nici cesionat, nici inchiriat, afara de exceptia adusa la art. 572.
   Art. 574. - Daca uzuarul absoarbe toate fructele fondului, sau daca ocupa toata casa e dator sa faca cheltuielile de cultura, reparatiile de intretinere si sa plateasca contributiile ca si uzufructuarul. Daca nu ia decat o parte din fructe sau daca nu ocupa decat o parte din casa, el contribuie in proportie cu lucrul de care se foloseste.
   Art. 575. - Uzul padurilor se va regula prin legi particulare.
    __________
    A se vedea nota de la art. 529.

   Titlul IV
  DESPRE SERVITUTI

   Art. 576. - Servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan.
    __________
    Vezi art. 49 - 50 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

   Art. 577. - Servitutile izvorasc sau din situatia naturala a locurilor, sau din obligatia impusa de lege, sau din conventia dintre proprietari.

   CAPITOLUL 1
  Despre servituti ce se nasc din situatia locurilor*)
    ____________
   *) Servitutile reglementate in acest capitol sunt in realitate un mod de determinare o insusi continutului dreptului de proprietate si a limitelor de exercitare a acestui drept.

   Art. 578. - Locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare, fara ca mana omului sa fi contribuit la aceasta.
    Proprietarul inferior nu poate ridica stavili ca sa opreasca aceasta scurgere.
    Proprietarul superior nu poate face nici o lucrare spre agravarea servitutii fondului inferior.
   Art. 579. - Cel ce are un izvor pe proprietatea sa poate face orice intrebuintare cu dansul, fara insa a vatama dreptul ce proprietarul fondului inferior are dobandit sau prin vreun titlu sau prin prescriptie asupra acelui izvor.
    __________
    A se vedea Legea nr. 8/1974 a apelor Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare.

   Art. 580. - In acest caz, prescriptia nu se poate dobandi decat prin o folosinta neintrerupta in timp de 30 de ani, socotiti din ziua cand proprietarul fondului inferior a facut si a savarsit lucrari aparente destinate a inlesni trecerea si scurgerea apei in proprietatea sa.
   Art. 581. - Proprietarul izvorului nu-i poate schimba cursul cand izvorul da apa trebuincioasa locuitorilor unei comune unui sat sau unui catun.
    ____________
    A se vedea si art. 135 alin. 4 al Constitutiei Romaniei.

   Art. 582. - Acela, a carui proprietate este pe marginea unei ape curgatoare, afara de apele care sunt declarate dependente de domeniul public prin art. 476 la titlul Despre distinctiunea bunurilor, poate lua apa pentru irigatia proprietatilor sale, fara insa a o abate de tot.
    Acela prin al carui fond trece apa o poate chiar intrebuinta in toata intinderea prin care ar avea curgere, cu indatorire numai a-i lasa cursul firesc la iesirea din proprietatea sa.
    ______________
    A se vedea:
   - Legea nr. 8/1974 a apelor - Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare;
   - Nota de la art. 581.

   Art. 583. - De se ridica vreo contestatie intre proprietarii carora aceste ape pot fi trebuincioase, tribunalele*), la darea hotararii, sunt datoare sa caute a impaca interesul agriculturii cu respectul cuvenit proprietatii, observand intotdeauna regulamentele particulare si locale asupra curgerii si uzului apelor.
    ______________
   *) Instantele.

    A se vedea:
   - Notele de la art. 582;
   - Legea nr. 7/1974 cu privire la realizarea, exploatarea, intretinerea si finantarea amenajarilor de irigatii si a celorlalte lucrari de imbunatatiri funciare - Buletinul Oficial nr. 51 din 3 aprilie 1974, republicata in Buletinul Oficial nr. 62 din 14 iunie 1975.

   Art. 584. - Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.
   Art. 585. - Tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea, afara de exceptia ce se face la art. 616.

   CAPITOLUL 2
  Despre servitutile stabilite de lege*)
    ______________
   *) Servitutile reglementate in acest capitol sunt in realitate un mod de determinare a insusi continutului dreptului de proprietate si a limitelor de exercitare a acestui drept.

   Art. 586. - Servitutile stabilite de lege au de obiect utilitatea publica, sau a comunelor, ori aceea a particularilor.
    ______________
   1. Cu privire la termenul "comuna" a se vedea Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Romania - Buletinul Oficial nr. 17-18 din 17 februarie 1968, republicat in Buletinul Oficial nr. 163-165 din 20 decembrie 1968, cu modificarile ulterioare.
   2. Cu privire la art. 586 a se vedea si:
   - Art. 41 alin. 6 din Constitutia Romaniei;
   - Legea nr. 18/1991 cu privire la fondul funciar - Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991;
   - Legea nr. 7/1974 cu privire la realizarea, exploatarea, intretinerea si finantarea amenajarilor de irigatii si a celorlate lucrari de imbunatatiri funciare - Buletinul Oficial nr. 51 din 3 aprilie 1974, republicata in Buletinul Oficial nr. 62 din 14 iunie 1975;
   - Legea nr. 8/1974 a apelor - Buletinul Oficial nr. 52 din 4 aprilie 1974, cu modificarile ulterioare;
   - Legea nr. 13/1974 a drumurilor - Buletinul Oficial nr. 107 din 31 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;
   - Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in localitatile urbane si rurale - Buletinul Oficial nr. 123 din 26 noiembrie 1975, republicata in Buletinul Oficial nr. 82 din 6 septembrie 1978;
   - Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor - Buletinul Oficial nr. 136 din 27 februarie 1975;
   - Legea nr. 137 din 29 decembrie 1995 - Legea protectiei mediului - publicata in Monitorul Oficial nr. 304 din 30 decembrie 1995;
   - Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta - Buletinul Oficial nr. 51 din 29 aprilie 1971, cu modificarile ulterioare;
   - Decretul nr. 76/1950 pentru producerea, transportul, distributia si vanzarea energiei electrice - Buletinul Oficial nr. 31 din martie 1950, cu modificarile ulterioare;
   - Decretul nr. 443/1972 privind navigatia civila - Buletinul Oficial nr. 132 din 23 noiembrie 1972, cu modificarile ulterioare;
   - Codul aerian - Decretul nr. 516, Buletinul Oficial nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificarile ulterioare.

   Art. 587. - Acele stabilite pentru utilitatea publica sau comunala au de obiect cararea sau poteca pe langa marginea raurilor navigabile sau flotabile, constructia sau reparatia drumurilor, sau alte lucrari publice sau comunale.
    Tot ce priveste acest fel de servituti se determina de catre legile sau regulamentele particulare*).
    ______________
   *) Dispozitii normative speciale.
    A se vedea nota 2 de la art. 586.

   Art. 588. - Legea supune pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul, fara chiar sa existe vreo conventie intre dansii.
   Art. 589. - Parte din aceste obligatii e regulata de catre legile asupra politiei rurale.
    Celelalte sunt relative la zidul sau la santul comun intre vecini, la cazul cand se poate inalta un contrazid, la privirea asupra proprietatii vecinului, la scurgerea stresinilor, la drumul de trecere.
    ______________
    Legea asupra politiei rurale din 25 decembrie 1868, la care se refera art. 589, a fost abrogata prin Legea din 22 martie 1937 privitoare la organizarea si incurajarea agriculturii.

   Sectiunea I
  Despre zidul si santul comun

   Art. 590. - In orase si la tara*), orice zid care serveste de despartire intre cladiri sau intre curte si gradina, si intre ograde la tara, se socoteste comun, daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul.
    ____________
   *) A se vedea Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Romania - Buletinul Oficial nr. 17 - 18 din 17 februarie 1968, republicata in Buletinul Oficial nr. 163 - 165 din 20 decembrie 1968, cu modificarile ulterioare, inca in vigoare.

   Art. 591. - Este semn de necomunitate cand culmea zidului este dreapta si perpendiculara despre peretele de o parte, iar despre cealalta parte infatiseaza un plan inclinat; in acest caz, zidul se presupune ca apartine exclusiv proprietarului despre care exista planul inclinat.
   Art. 592. - Reparatia si recladirea zidului comun sunt in sarcina tuturor devalmasilor, si in proportie cu dreptul fiecaruia.
   Art. 593. - Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparatii si recladiri, renuntand la dreptul sau, daca insa zidul comun nu ar sprijini vreo cladire a sa.
   Art. 594. - Fiecare coproprietar poate sa zideasca in contra unui zid comun si sa bage grinzi sau legaturi in toata grosimea zidului, lasand 54 milimetri despre vecin, fara prejudiciul dreptului ce are vecinul ca sa scurteze acele grinzii pana la jumatatea zidului, in caz cand si el ar voi a puna grinzi tot in acele locuri, sau a lipi un cos.
   Art. 595. - Orice coproprietar poate sa inalte zidul comun, dar e dator a face singur cheltuiala inaltarii, reparatiile de intretinere pentru sarcina cauzata zidului comun in proportie cu inaltimea.
   Art. 596. - Daca zidul comun nu e in stare a purta greutatea inaltarii, cel ce vrea sa-l inalte e dator a-l face din intreg din temelie, cu cheltuiala sa, si orice adaos in grosime sa-l faca pe locul sau.
   Art. 597. - Vecinul care n-a contribuit la inaltare poate castiga dreptul de comunitate, platind cheltuiala pe jumatate, precum si pretul pe jumatate al locului ce s-ar fi intrebuintat pentru ingrosarea zidului.
   Art. 598. - Orice vecin al unui zid poate sa-l faca comun, in parte sau tot, platind stapanului zidului jumatatea din valoarea sa, sau jumatate din valoarea partii ce vrea sa faca comuna, precum si jumatate din valoarea locului pe care este cladit zidul.
   Art. 599. - Unul din vecini nu poate gauri zidul comun, nici sa alature sau sa sprijine pe dansul vreo lucrare, fara consimtamantul celuilalt.
    In caz de impotrivire, el nu poate face aceasta fara a regula mai intai prin experti mijloace necesare pentru ca acea lucrare sa nu vatame drepturile celuilalt.
   Art. 600. - Fiecare poate in orase si suburbii a indatora pe vecinul sau, a contribui la cladirea si repararea ingradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor; inaltimea ingradirii se va hotari dupa regulamentele particulare*), sau dupa obiceiul obstesc si in lipsa de regulamente si de obicei, inaltimea zidului va fi de cel putin doi metri, socotindu-se si coama.
    ________
   *) Dispozitii normative speciale.

   Art. 601. - Cand se recladeste un zid comun sau o casa, toate servitutile active si pasive se perpetua in privirea noului zid sau a noii case, fara a se putea insa ingreuna, daca recladirea s-a facut mai inainte de implinirea prescriptiei.
   Art. 602. - Toate santurile intre doua proprietati se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu.
   Art. 603. - Este semn de necomunitate cand pamantul e inaltat sau aruncat numai de o parte a santului.
   Art. 604. - Santul se socoteste a fi exclusiv al acelui in partea caruia pamantul e aruncat.
   Art. 605. - Santul comun trebuie intretinut cu cheltuiala comuna.
   Art. 606. - Orice gard ce desparte doua proprietati se socoteste comun, afara daca numai una singura din doua proprietati va fi ingradita, sau de nu va fi titlu sau posesiune indestulatoare care sa constate din contra.
   Art. 607. - Nu e iertat a sadi arbori care cresc inalti decat in departarea hotarata de regulamente particulare*) sau de obiceiurile constante si recunoscute si in lipsa de regulamente si obiceiuri, in departare de doi metri, de la linia despartitoare a celor doua proprietati pentru arborii inalti si de o jumatate de metru pentru celelalte plantatii si garduri vii.
    ___________
   *) Dispozitii normative speciale.

   Art. 608. - Vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii pusi la o distanta mai mica sa se scoata.
    Acela pe a carui proprietate se intind cracile arborilor vecinului poate sa-l indatoreze a le taia.
    Daca radacinile se intind pe pamantul sau are drept a le taia singur.
   Art. 609. - Arborii ce se afla in gardul comun sunt comuni ca si gardul si fiecare din ambii proprietari e in drept a cere sa-i taie.

   Sectiunea II
  Despre distanta si lucrarile intermediare cerute
pentru oarecare constructii

   Art. 610. - Cel ce face un put sau o privata langa un zid comun sau nu; cel ce vrea sa cladeasca un camin sau o vatra, o fierarie, un cuptor sau o soba, sa-i alature un ocol de vite, sau cel ce vrea sa puie langa zid un magazin*) de sare, sau gramezi de materii corozive;
    e indatorat sa lase departarea prescrisa de regulamente**) si obiceiuri particulare asupra unor obiecte, sau sa faca lucrarile prescrise de aceleasi legi si regulamente***) spre a nu aduce vatamare vecinului.
    ___________
   *) Depozit.
   **) Dispozitii normative speciale.
   ***) Dispozitii normative speciale.

    Cu privire la executarea constructiilor, a se vedea:
   - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, publicata in Monitorul Oficial nr. 165 din 7 august 1991;
   - Legea nr. 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in localitatile urbane si rurale - Buletinul Oficial nr. 82 din 6 septembrie 1978;
   - Legea nr. 43/1975 pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor - Buletinul Oficial nr. 136 din 27 decembrie 1975;
   - Legea 13/1974 a drumurilor - Buletinul Oficial nr. 107 din 31 iulie 1974, cu modificarile ulterioare;
   - Decretul nr. 102/1975 privind aprobarea amplasari si executarii constructiilor de orice fel in zona functionala turistica a litoralului romanesc al Marii Negre - Buletinul Oficial nr. 90 din 11 august 1975.

   Sectiunea III
  Despre vederea in proprietatea vecinului

   Art. 611. - Unul din vecini nu poate face, fara consimtamantul celuilalt, nici intr-un chip, fereastra sau deschidere intr-un zid comun.
   Art. 612. - Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietati ingradite sau neingradite a vecinului sau, de nu va fi o distanta de 19 decimetri intre zidul pe care se deschid aceste vederi si proprietatea vecina.
   Art. 613. - Nimeni nu poate avea vederi piezis pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanta de sase decimetri.
   Art. 614. - Distanta de care este vorba in cele doua articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafara pana la linia de despartire a celor doua proprietati.

   Sectiunea IV
  Despre picatura stresinilor

   Art. 615. - Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul sau, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului sau.

   Sectiunea V
  Despre dreptul de trecere

   Art. 616. - Proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu indatorire de a-l despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
   Art. 617. - Trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului inchis, ca sa iasa din drum.
   Art. 618. - Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putina paguba acelui pe al carui loc trecerea urmeaza a fi deschisa.
   Art. 619. - Actiunea de despagubire in cazul prevazut prin art. 616 este prescriptibila; iar trecerea trebuie sa urmeze dupa prescriptie, desi actiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite.

   CAPITOLUL 3
  Despre servitutile stabilite prin faptul omului

   Sectiunea I
  Despre osebite feluri de servituti ce se pot stabili asupra bunurilor

   Art. 620. - Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietatile lor, sau in folosul proprietatilor lor, orice servitute vor gasi de cuviinta, pe cat timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient*) obligatia unui fapt personal, si pe cat timp aceste servituti nu vor fi contrarii ordinii publice.
    Uzul si intinderea servitutilor stabilite astfel se reguleaza prin titlul ce le constituie, si in lipsa de titlu, dupa regulile urmatoare.
    __________
   *) Supus servitutii.

   Art. 621. - Servitutile sunt stabilite sau in folosul cladirilor, sau in folosul pamantului. Cele de felul dintai se numesc urbane, chiar cand cladirile pentru care servitutile sunt instituite se vor afla nu numai in oras, dar si la tara; cele de al doilea fel se numesc rurale.
   Art. 622. - Servitutile sunt sau continue sau necontinue.
    Servitutile continue sunt acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu, fara sa aiba trebuinta de faptul actual al omului; astfel sunt apaducele*), scursurile apelor, ferestrele si altele asemenea. Servitutile necontinue sunt acelea care au trebuinta de faptul actual al omului spre a fi exercitate, astfel este dreptul de trecere, de a lua apa din fantana, de a paste vite si alte asemenea.
    Servitutile sunt aparente sau neaparente. Servitutile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrari exterioare, precum: o usa, o fereastra, o apaducere**); servitutile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existenta lor, precum spre exemplu, prohibitiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decat pana la o inaltime determinata.
    ______________
   *) Apeduct.
   **) Apeductele.

   Sectiunea II
  Despre modul cu care se stabilesc servitutile

   Art. 623. - Servitutile continue si aparente se dobandesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani.
    Cu privire la constituirea servitutilor continue si aparente, a se vedea Codul procedura civila art. 674 si urm.
   Art. 624. - Servitutile continue neaparente si servitutile necontinue si neaparente nu se pot stabili decat prin titluri.
   Art. 625. - Destinatiunea proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutilor continue si aparente.
   Art. 626. - Nu poate fi destinatiune a proprietarului decat numai cand se va dovedi ca cele doua fonduri acum despartite au fost averea aceluiasi proprietar, si ca printr-insul s-au pus lucrurile in starea din care a rezultat servitutea.
   Art. 627. - Daca proprietarul a doua proprietati, intre care exista un semn vazut de servitute, instraineaza una din proprietati, fara ca contractul sa contina nici o conventie atingatoare de servitute, ea urmeaza de a exista intr-un mod activ sau pasiv in favoarea fondului instrainat, sau asupra fondului instrainat.
   Art. 628. - Titlul constitutiv al servitutii, in privinta servitutilor ce nu se pot dobandi prin prescriptie, nu poate fi inlocuit decat prin titlu de recunoastere a servitutii si dat din partea proprietarului locului aservit.
   Art. 629. - Cand se stabileste o servitute se intelege ca se acorda totdeodata si toate mijloacele spre intrebuintarea ei.
    Astfel servitutea de a lua apa din fantana altuia trage cu sine si dreptul de trecere.

   Sectiunea III
  Despre drepturile proprietarului fondului caruia se cuvine servitutea

   Art. 630. - Acela carui se cuvine o servitute are dreptul a face toate lucrarile trebuincioase spre a se sluji cu dansa si spre a o pastra.
   Art. 631. - Aceste lucrari se fac cu cheltuiala sa, iar nu cu cheltuiala proprietarului fondului supus, afara numai cand se va stabili altfel in titlul de stabilire a servitutii.
   Art. 632. - In cazul chiar unde proprietarul fondului supus este insarcinat prin titlu a face cu cheltuiala sa lucrarile trebuincioase pentru a se servi de servitute sau a o pastra, el poate totdeauna a se scuti de aceasta sarcina, lasand fondul supus in dispozitia proprietarului fondului carui se cuvine servitutea.
   Art. 633. - Daca proprietatea pentru care s-a stabilit servitutea s-ar imparti, servitutea ramane tot aceeasi pentru fiecare parte, fara ca fondul supus sa se ingreuneze. Astfel, de va fi un drept de trecere, toti devalmasii vor fi indatorati a-l exercita prin acelasi loc.
   Art. 634. - Proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic spre a-i scadea intrebuintarea sau a i-o ingreuna. Astfel nu poate schimba starea locurilor, nici stramuta exercitarea servitutii dintr-un loc intr-altul, decat acela unde servitutea a fost din inceput stabilita. Cu toate acestea, daca acea stabilire primitiva a devenit mai impovaratoare proprietarului fondului supus, sau daca il opreste a-si face pe dansul reparatii folositoare, va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeasi inlesnire pentru exercitarea drepturilor sale, si acesta nu va putea refuza.
   Art. 635. - Insa si acela ce are un drept de servitute nu-l poate intrebuinta decat dupa cuprinderea titlului sau, fara a putea face nici in fondul supus servitutii, nici in fondul pentru care servitutea este infiintata, vreo schimbare impovaratoare celui dintai fond.

   Sectiunea IV
  Despre modul stingerii servitutilor

   Art. 636. - Servitutile inceteaza cand lucrurile se gasesc in astfel de stare, incat servitutea nu se poate exercita.
   Art. 637. - Ele renasc daca lucrurile sunt restabilite intr-un chip incat servitutile sa se poata exercita, afara numai de nu ar fi trecut un spatiu de timp indestulator spre a se putea presupune ca s-a desfiintat servitutea, dupa cum se zice la art. 640.
   Art. 638. - Orice servitute este stinsa cand fondul catre care este datorita si acela ce o datoreste cad in aceeasi mana.
   Art. 639. - Servitutea este stinsa prin neuz in curs de 30 ani.
   Art. 640. - Acesti treizeci de ani se numara dupa osebite feluri de servituti, sau din ziua de cind a incetat de a se folosi de dansa cand este vorba de servituti necontinue, sau din ziua de cand s-a facut un act contrar servitutii continue.
   Art. 641. - Modul servitutii se poate prescrie ca si servitutea si cu acelasi chip.
   Art. 642. - Daca proprietatea in folosul carei s-a stabilit servitutea este a mai multor coproprietari, intrebuintarea din partea unuia popreste prescriptia in privinta celorlalti.
    __________
    Dispozitia art. 642 este deopotriva aplicabila si in cazul proprietatii comune in devalmasie.

   Art. 643. - Daca dintre coproprietari se gaseste unul in contra carui prescriptia nu s-a putut aplica, precum un minor, acela pastreaza dreptul tuturor celorlalti coproprietari.
    ______________
    A se vedea nota de la art. 642.

   CARTEA III
  DESPRE DIFERITELE MODURI PRIN CARE SE DOBANDESTE PROPRIETATEA

   Art. 644. - Proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune.
   Art. 645. - Proprietatea se mai dobandeste prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.
   Art. 646. - Bunurile fara stapan sunt ale statului.
   Art. 647. - Sunt bunuri care nu apartin nimanui si al caror uz e comun tuturor. Legi de politie reguleaza felul intrebuintarii lor.
   Art. 648. - Facultatea de a vana sau de a pescui este regulata prin legi particulare*).
    ________________
   *) Legi speciale.

    _______________
    A se vedea:
   - Legea nr. 12/1974 privind piscicultura si pescuitul - Buletinul Oficial nr. 106 din 3 aprilie 1974;
   - Legea nr. 26/1976 privind economia vanatului si vanatoarea - Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976.

   Art. 649. - Proprietatea unui tezaur este a acelui ce l-a gasit in propriul sau fond; daca tezaurul este gasit in fond strain, se imparte pe din doua intre cel ce l-a descoperit si intre proprietarul fondului.
    Tezaurul este orice lucru ascuns sau ingropat, pe care nimeni nu poate justifica ca este proprietar si care este descoperit printr-un pur efect al hazardului.
    _________
    A se vedea:
   - Legea fondului funciar nr. 18/1991, publicata in Monitorul Oficial nr. 37 din 20 februarie 1991 (art. 96);
   - Ordonanta nr. 60 din 26 august 1994 privind protejarea patrimoniului cultural national publicata in Monitorul Oficial nr. 247 din 31 august 1994 aprobata si modificata prin Legea nr. 41/1995;
   - Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 27/1992 in Monitorul Oficial nr. 215 din 28 august 1992, art. 1 - 5 si 8 - 14, aprobata si modificata prin Legea nr. 11/1994.

   Titlul I
  DESPRE SUCCESIUNI

   Art. 650. - Succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului, prin testament.
    _____________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni publicata in Monitorul Oficial nr. 140 din 5 iulie 1996;
   - Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe publica in Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996;
   - Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

   CAPITOLUL 1
  Despre deschiderea succesiunilor

   Art. 651. - Succesiunile se deschid prin moarte.
    ____________
    A se vedea si Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 652. - Legea reguleaza ordinea succesiunilor intre mostenitorii legitimi.
    Copiii naturali, in privinta succesiunii mamei lor si a colateralilor sai, sunt asimilati copiilor legitimi si viceversa. In lipsa de mostenitori legitimi sau naturali, bunurile se mostenesc de sotul supravietuitor. In lipsa de sot, statul devine mostenitor.
    _____________
    A se vedea:
   - Codul familiei, art. 63, care inlatura distinctia dintre copiii din casatorie (legitimi) si cei din afara casatoriei (naturali);
   - Legea nr. 319/1944 - in Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944 - care a abrogat implicit teza a II-a din alin. 2, conferind vocatie succesorala sotului supravietuitor in concurs cu ceilalti succesori legali;
   - Decretul nr. 73/1954 - in Buletinul Oficial nr. 14 din 19 martie 1954 - care a abrogat implicit teza a III-a din alin. 2.

   Art. 653. - Descendentii si ascendentii au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului.
    Ceilalti mostenitori intra in posesiunea succesiunii cu permisiunea justitiei.

   CAPITOLUL 2
  Despre calitatile cerute pentru a succede

   Art. 654. - Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii.
    Copilul conceput este considerat ca exista.
    Copilul nascut mort este considerat ca nu exista.
    ______________
    A se vedea art. 7 si 21 ale Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

   Art. 655. - Sunt nedemni de a succede si prin urmare exclusi de la succesiune:
   1. Condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct.
   2. Acela care a facut in contra defunctului o acuzatie capitala*), declarata de judecata calomnioasa.
   3. Mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei.
    ________________
   *) Textul se refera la denuntarea pentru o infractiune sanctionata cu pedeapsa cu moartea. In prezent pedeapsa cu moartea a fost inlocuita cu pedeapsa detentiunii pe viata (Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, publicat in Monitorul Oficial nr. 4 din 8 ianuarie 1990). A se vedea si art. 22 alin. 3 din Constitutia Romaniei din 1991.

   Art. 656. - Lipsa de denuntare nu poate vatama in drepturile lor pe ascendentii si descendentii omoratului, pe afinii sai de acelasi grad, pe sotul sau sotia sa, pe fratii sau surorile sale, pe unchii sau matusile sale, pe nepotii sau nepoatele sale.
   Art. 657. - Mostenitorul departat de la succesiune ca nedemn este obligat a intoarce toate fructele si veniturile a caror folosinta a avut-o de la deschiderea succesiunii.
   Art. 658. - Copiii nedemnului viind la succesiune, in virtutea dreptului lor propriu, fara ajutorul reprezentarii, nu sunt departati pentru greseala tatalui lor; acesta insa nu poate nici intr-un caz reclama uzufructul bunurilor succesiunii, pe care legea il acorda tatilor si mamelor asupra bunurilor copiilor lor.
    _____________
    Dispozitia privind uzufructul bunurilor succesorale a devenit inaplicabila prin abrogarea art. 338 - 341 Cod civil si ca efect al art. 21 din Decretul nr. 32/1954 publicat in Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954.

   CAPITOLUL 3
  Despre deosebite ordine de succesiune

   Sectiunea I
  Dispozitii generale

   Art. 659. - Succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale, in ordinea si dupa regulile mai jos determinate.
    _______________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - in Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944;
   - Codul familiei, art. 75, 77, 79 referitoare la dreptul de mostenire al persoanelor adoptate (termenul de "adoptie" a inlocuit termenul de "infiere"; in Codul familiei potrivit art. III din Legea nr. 48 pentru completarea si modificarea unor dispozitii legale privind infierea - in Monitorul Oficial nr. 147 din 17 iulie 1991).

   Art. 660. - Proximitatea rudeniei se stabileste prin numarul generatiilor; fiecare generatie numara un grad.
    _________
    A se vedea si art. 45 si 46 din Codul familiei.

   Art. 661. - Sirul gradelor formeaza linia; se numeste linie dreapta sirul gradelor intre persoanele ce se cobor una dintr-alta; linie colaterala sirul gradelor intre persoanele ce nu se cobor unele din altele, dar care se cobor dintr-un autor comun.
    Linia dreapta se imparte in linie dreapta descendenta si in linie dreapta ascendenta.
    Intaia este aceea ce leaga pe capul neamului cu acei ce se cobor de la el; a doua este aceea ce leaga o persoana cu acei din care ea se coboara.
   Art. 662. - In linie dreapta se numara atatea grade cate sunt si generatii intre persoane; astfel fiul este catre tatal sau in cel dintai grad; nepotul de fiu in cel de al doilea, si viceversa, tatal si bunul catre fiii lor si nepotii lor de fiu.
   Art. 663. - In linie colaterala gradele se numara dupa generatii, incepand de la una din rude pana la autorul comun si de la acesta pana la cealalta ruda.
    Fratii dar sunt in gradul al doilea; unchiul si nepotul in al treilea, verii primari in al patrulea si c.1.

   Sectiunea II
 
   Art. 664. - Reprezentarea este o fictiune a legii, care are de efect de a pune pe reprezentanti in locul, in gradul si in dreptul reprezentantului.
   Art. 665. - Reprezentarea se intinde nemarginit in linie directa descendenta.
    Ea este admisa in toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendentii unui copil mort mai dinainte, intample-se ca toti copiii defunctului fiind morti inaintea lui, descendentii zisilor copii sa se gaseasca intre ei in grade egale sau neegale.
   Art. 666. - In linie colaterala, reprezentarea este admisa in privinta copiilor si descendentilor fratilor sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa in concurs cu unchi sau matuse, intample-se ca toti fratii si surorile defunctului, fiind morti mai dinainte, succesiunea sa se gaseasca trecuta la descendentii lor, in grade egale sau neegale.
   Art. 667. - In toate cazurile in care reprezentarea este admisa, partajul se face pe tulpina (souche); daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarasi pe tulpina in fiecare ramura, si membrii aceleiasi ramuri se impart egal intre dansii.
   Art. 668. - Nu se reprezinta decat persoanele moarte.
    Poate cineva reprezenta pe acela la a carui succesiune a renuntat.

   Sectiunea III
  Succesiunile deferite descendentilor

   Art. 669. - Copiii sau descendentii lor succed tatalui, mamei, mosilor, moaselor*) si oricarui alt ascendent, fara deosebire de sex si chiar de ar fi nascuti din deosebite casatorii. Ei succed in parti egale cand se gasesc toti in gradul dintai si sunt chemati dupa propriul lor drept; ei succed pe tulpina cand sunt chemati toti sau unul din ei prin reprezentare.
    _______________
   *) Bunicilor, bunicelor.

    A se vedea si Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1, lit. a, alin. 4.

   Sectiunea IV
  Despre succesiunile deferite ascendentilor

   Art. 670. - Daca defunctul n-a lasat posteritate*), nici frate, nici surora, nici descendenti dintr-acestia, succesiunea se cuvine ascendentilor din gradul de rudenie cel mai aproape.
    Ascendentii de acelasi grad mostenesc parti egale.
    _________
   *) Descendenti.

    _______________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1, lit. c si d, alin. 4 si 5;
   - Codul familiei, art. 75, 77 si 79.

   Art. 671. - Daca tatal si mama unei persoane moarte fara descendenti i-au supravietuit, lasand acea persoana fratii, surori, sau descendenti ai acestora, succesiunea se divide in doua portiuni egale, din care jumatate numai se cuvine tatalui si mamei si se imparte deopotriva intre dansii.
    ______________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1, lit. b, alin. 4 si 5;
   - Codul familiei, art. 75, 77 si 79.

   Sectiunea V
  Despre succesiunile colaterale

   Art. 672. - In caz de a muri mai dinainte tatal si mama unei persoane moarte fara posteritate, fratii, surorile sau descendentii lor sunt chemati la succesiune, departand pe ascendenti ai pe ceilalti colaterali. Ei succed sau dupa propriul lor drept, sau prin reprezentare, in modul regulat in sectiunea II a acestui cap.
    ________________
    A se vedea Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1, lit. c. alin 4 si 5.

   Art. 673. - Daca tatal si mama persoanei moarte fara posteritate i-au supravietuit, fratii surorile sau reprezentantii lor iau jumatate succesiunea. Daca numai tatal sau numai mama i-a supravietuit, fratii, surorile sau reprezentantii lor iau trei patrimi ale succesiunii.
    ________________
    A se vedea nota de la art. 671.

   Art. 674. - Partajul jumatatii sau celor trei patrimi cuvenite fratilor sau surorilor, dupa continerea articolului precedent, se face intre ei in portiuni egale, daca sunt toti dintr-aceeasi casatorie; de sunt din casatorii diferite, diviziunea se face pe jumatate intre cele doua linii paterna si materna a defunctului; fratii primari iau parte in amandoua liniile, uterinii sau consangenii*), fiecare in linia sa numai. Daca sunt frati sau surori numai intr-o linie, ei succed in total, excluzand pe toate rudele din cealalta linie.
    ________________
   *) Prin "frati uterini" se inteleg fratii din aceeasi mama, dar tata deosebit, iar prin "frati consangeni" frati din acelasi tata, dar din mame deosebite.

    ________________
    A se vedea nota de la art. 671.

   Art. 675. - In lipsa de frati sau surori sau de descendenti dintr-insii si in lipsa de ascendenti, succesiunea sa da rudelor colaterale din gradul de rudenie cel mai apropiat.
    Cand sunt mai multe rude colaterale in acelasi grad, succesiunea se imparte egal intre dansele.
    ________________
    A se vedea si Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 1, lit. d, alin. 4 si 5.

   Art. 676. - Rudele succed pana la al doisprezecelea grad inclusiv.
   1. A se vedea Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, art. 6, care face trimitere la art. 4 al Legii din 28 iulie 1928 privind impozitul progresiv pe succesiuni, prin care s-a modificat art. 676 Cod civil in sensul restrangerii cercului rudelor chemate la mostenire pana la gradul IV inclusiv.
   2. Potrivit Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor art. 1, lit. e, in lipsa rudelor pana la gradul al IV-lea inclusiv, sotul supravietuitor mosteneste intreaga avere.

   CAPITOLUL 4
  Despre succesiunile neregulate

   Sectiunea 1
  Despre drepturile copiilor naturali asupra bunurilor mamei lor
si despre succesiunea copiilor naturali morti fara posteritate

   Art. 677. - (Abrogat drept urmare a abrogarii - prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 - a Decretului nr. 130 din 2.IV.1949 pentru reglementarea conditiei juridice a copilului natural).
   Art. 678. - Succesiunea copilului natural, mort fara posteritate, se cuvine mamei sale, si, in lipsa mamei, rudelor ei cele mai aproape.
    ___________
    A se vedea nota de la art. 652.

   Sectiunea II
  Despre succesiunea sotului supravietuitor si despre a statului

   Art. 679. - Cand defunctul nu are nici rude in gradul succesibil, nici copii naturali, bunurile succesiunii trec la sotul in viata nedespartit.
    ___________
    A se vedea Legea nr. 319/1944 care reglementeaza dreptul la mostenire al sotului supravietuitor in concurs cu rudele defunctului, modificand implicit art. 679 Cod civil.

   Art. 680. - In lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului.
   Art. 681. - Sotul in viata si statul care cer succesiunea sunt obligati a face sa se puna peceti, a pretinde sa se faca inventar, dupa formele prescrise pentru acceptarea succesiunilor sub beneficiu de inventar.
    _____________
    A se vedea:
   - Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, care a abrogat implicit prevederile art. 681 referitor la sotul supravietuitor prin stabilirea vocatiei sale succesorale in concurs cu ceilalti mostenitori (si nu doar in lipsa lor).
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 682. - Sotul in viata este inca dator a transforma in numerar lucrurile miscatoare sau a da cautiune solvabila pentru restituirea succesiunii, in caz cand s-ar prezenta mostenitori ai defunctului in termen de 3 ani. Dupa acest termen cautiunea este liberata.
    __________
    A se vedea nota de la articolul precedent.

   Art. 683. - Sotul in viata sau statul, care n-au indeplinit formalitatile la care sunt respectiv indatorati, pot sa fie supusi la daune-interese catre mostenitorii ce s-ar arata.
    ____________
    A se vedea nota de la art. 681.

   Sectiunea II
  Despre dreptul de mostenire al femeii cand se afla in concurenta
cu descendentii sau alte rude care sunt chemate dupa legi
la succesiunea sotului ei mort

   Art. 684. - Cand barbatul moare si vaduva sa n-are avere, dansa ia o portiune virila in uzufruct, din succesiunea barbatului, daca acesta are descendenti.
    Cand barbatul lasa un singur descendent, portiunea femeii in succesiune va fi numai de a treia parte. Acest drept incepe de la epoca incetarii uzufructului legal.
    Cand barbatul lasa rude de sus sau de alaturi, atunci femeia succede la o patrime in plina proprietate din averea mortului.
    _____________
    Acest articol a fost abrogat implicit prin Legea nr. 319/1944.

   CAPITOLUL 5
  Despre acceptarea si repudierea mostenitorilor

   Sectiunea I
  Despre acceptare

   Art. 685. - Succesiunea poate fi acceptata curat si simplu, si sub beneficiu de inventar.
    ______________
    A se vedea art. 19 al Decretului nr. 32/1954 (publicat in Buletin Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954), modificat prin Legea nr. 4/1956, publicata in Buletin Oficial nr. 11 din 4 aprilie 1956).

   Art. 686. - Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine.
   Art. 687. - Minorii si interzisii nu pot face valabil acceptarea unei mosteniri decat conform dispozitiilor titlului de la minoritate si tutela.
    ___________
    A se vedea:
   1. Art. 19 din Decretul nr. 32/1954 (citat in nota de la art. 685).
   2. Art. 97 si urm. din Codul familiei.

   Art. 688. - Efectul acceptarii se suie pana la ziua deschiderii succesiunii.
   Art. 689. - Acceptarea poate fi sau expresa sau tacita. Este expresa cand se insuseste titlul sau calitatea de erede intr-un act autentic sau privat; este tacita cand eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l faca decat in calitatea sa de erede, si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare.
   Art. 690. - Actele curat conservatorii, de ingrijire si de administratie provizorie nu sunt acte de primirea mostenirii, daca cel ce le-a facut n-a luat titlu sau calitate de erede.
   Art. 691. - Donatiunea, vinderea sau transportul*) drepturilor succesorale facute de un erede, trage dupa sine acceptarea succesiunii.
    Tot asemenea se intampla:
   1. Cand unul din erezi renunta chiar gratuit in folosul unuia sau a mai multi din coerezi.
   2. Cand renuntarea se face in folosul tuturor coerezilor fara deosebire, si se primeste de renuntator pretul renuntarii.
    ________________
   *) Cesiunea.

   Art. 692. - Cand acela carui se cuvine o succesiune a murit fara sa se fi lepadat de dansa, sau fara sa o fi acceptat expres sau tacit, erezii sai pot de-a dreptul sa accepte sau sa se lepede de dansa.
   Art. 693. - Daca erezii sai nu se invoiesc pentru acceptarea sau pentru lepadarea succesiunii, succesiunea se va accepta sub beneficiu de inventar.
   Art. 694. - Majorele nu poate sa-si atace acceptarea expresa sau tacita a unei succesiuni decat in cazul cand aceasta acceptare a fost urmarea unei viclenii ce s-a intrebuintat in privinta-i. El nu poate reclama in contra acceptarii pentru cuvinte de vatamare, decat in cazul in care succesiunea ar fi absorbita sau micsorata cu mai mult de jumatate, prin descoperirea unui testament necunoscut in momentul acceptarii.
    _____________
    A se vedea art. 25 din Decretul nr. 32/1954 (Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954), cu modificarile ulterioare, care a modificat implicit art. 694.

   Sectiunea II
  Despre renuntarea la succesiune *)
    ________________
    A se vedea si Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 695. - (Abrogat prin art. 25 al Decretului nr. 40 din 22 ianuarie 1953 privitor la procedura succesorala notariala).
   Art. 696. - Eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede.
   Art. 697. - Partea renuntatorului profita coerezilor sai; daca este singur, succesiunea trece la gradul urmator.
    _______________
    A se vedea si art. 1 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, care a modificat implicit art. 697.

   Art. 698. - Eredele renuntator nu poate fi reprezentat niciodata. Daca renuntatorul este singur in gradul sau, sau daca toti coerezii sai renunta, copiii lor vin la succesiune in virtutea propriului lor drept, pentru parti egale.
   Art. 699. - Creditorii acelui ce renunta in paguba lor pot sa ia autorizatia justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor, in locul si randul sau.
    Intr-acest caz renuntarea este anulata numai in favorul creditorilor si numai pana la concurenta creantelor lor. Acceptarea nu se face in folosul eredelui care a renuntat.
   Art. 700. - Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
    In cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea.
   Art. 701. - In tot timpul in care prescriptia dreptului de a accepta nu este dobandita in contra erezilor ce au renuntat, ei au inca facultatea de a accepta succesiunea, daca succesiunea nu este deja acceptata de alti erezi. Nu se pot vatama insa drepturile care ar fi dobandite de alte persoane asupra bunurilor succesiunii, sau prin prescriptie, sau prin acte valabile, facute de curatorele succesiunii vacante.
   Art. 702. - Nici chiar prin contractul casatoriei*) nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata, nici nu se pot instraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii.
    _________________
   *) Deocamdata, raporturile patrimoniale dintre soti sunt reglementate prin lege (art. 30 din Codul familiei), regimul matrimonial fiind unic, obligatoriu si legal.

   Art. 703. - Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lepada de dansa; cu toata renuntarea lor, ei raman erezi si nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.

   Sectiunea III
  Despre beneficiul de inventar, despre efectele sale
si despre obligatiile eredelui beneficiar

   Art. 704. - Declaratia unui erede ca ia aceasta calitate sub beneficiu de inventar trebuie sa fie facuta la grefa tribunalului de prima instanta a districtului in care succesiunea este deschisa; ea trebuie sa fie inscrisa pe registrul destinat pentru trecerea actelor de renuntare.
    _________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 705. - Aceasta declaratie n-are efect decat fiind precedata sau urmata de un inventar fidel si exact al bunurilor succesiunii, facut dupa formele cerute de legile de procedura si in termenele mai jos hotarate.
    ___________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 706. - Se da eredelui din ziua deschiderii succesiunii 3 luni pentru facerea inventarului.
    I se mai acorda pentru a delibera asupra acceptarii sau repudierii succesiunii un termen de 40 zile, care va incepe a curge din ziua expirarii a celor 3 luni date pentru inventar, sau din ziua incheierii inventarului, daca s-a terminat mai inainte de expirarea celor 3 luni.
   Art. 707. - Daca cu toate acestea, sunt in succesiune obiecte supuse stricaciunii, sau obiecte a caror conservare ar costa mult, eredele poate in calitatea sa de persoana in drept a succede si fara sa se poata zice ca s-a facut acceptare din parte-i, sa ia autorizarea justitiei ca sa se vanza acele obiecte.
    Aceasta vanzare trebuie sa se faca cu forma vanzarilor publice.
   Art. 708. - In timpul termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare, eredele nu poate fi silit a se pronunta si nu se poate obtine o condamnatiune*) in contra-i. Daca el renunta dupa expirarea termenelor, sau inaintea expirarii lor, cheltuielile ce legiuit s-au facut de dansul pana la acea epoca privesc succesiunea.
    _______________
   *) Hotarare.

   Art. 709. - Dupa expirarea termenelor aratate, eredele urmarit poate cere un nou termen, pe care tribunalul ce se afla in cercetarea urmaririi il acorda sau il refuza dupa circumstante.
    _______________
    Noul termen acordat, in temeiul art. 709, nu poate depasi termenul prevazut de art. 700 alin. 1 pentru prescriptia dreptului de acceptare a succesiunii.

   Art. 710. - Cheltuielile urmaririi, in cazurile articolului precedent, privesc succesiunea, daca eredele justifica, sau ca n-a cunoscut evenimentul mortii sau ca termenele i-au fost neindestulatoare, din cauza situatiei bunurilor, sau din cauza contestatiilor ivite. Daca el nu poate justifica, cheltuielile il privesc.
   Art. 711. - Eredele conserva cu toate acestea, dupa expirarea termenelor acordate de art. 706, chiar dupa expirarea termenelor date de judecator, conform art. 709, facultatea de a face inca inventar si de a se declara erede beneficiar; aceasta insa in caz cand dansul n-a facut acte de erede sau in caz cand nu este dat in contra-i o hotarare judecatoreasca desavarsita*), care sa-l condamne ca erede curat si simplu.
    ________________
   *) Definitiva.

    ________________
    Dreptul acordat eredelui de art. 711 nu poate fi valorificat decat in cadrul termenului prevazut de art. 700 alin. 1.

   Art. 712. - Eredele care a ascuns obiecte de ale succesiunii sau care cu stiinta si rea credinta n-a trecut in inventar efecte*) dintr-insa, nu se poate folosi de beneficiul de inventar.
    _______________
   *) Lucruri.

   Art. 713. - Beneficiul de inventar da eredelui avantajul:
   1. De a plati datoriile succesiunii numai pana in concurenta valorii bunurilor ce el a primit; de a se scuti chiar de plata datoriilor, predand toate bunurile succesiunii creditorilor si legatarilor.
   2. De a nu amesteca bunurile sale proprii cu acelea ale succesiunii si de a conserva in contra succesiunii dreptul de a cere plata creantelor sale.
   Art. 714. - Eredele beneficiar administreaza bunurile succesiunii si este dator sa dea socoteala de administrarea sa creditorilor si legatarilor. El nu devine raspunzator cu bunurile sale proprii, decat dupa ce i se va fi cerut darea socotelilor si el nu va fi indestulat aceasta indatorire.
    Dupa lamurirea socotelilor, el nu poate fi raspunzator cu bunurile sale proprii, decat pana la concurenta sumelor ce ramane dator.
   Art. 715. - El nu raspunde pentru administratia sa decat de greseli grave.
   Art. 716. - El nu poate vinde obiectele mobile ale succesiunii, decat prin formele legiuite pentru vanzarile publice.
    Daca el reprezinta*) in natura obiectele miscatoare, nu raspunde decat de deprecierea sau deteriorarea lor cauzata din neglijenta sa.
    __________________
   *) Prezinta.

   Art. 717. - El nu poate vinde imobilele decat dupa formele prescrise de procedura. El da mandat creditorilor ipotecari, care au facut cerere, a primi pretul.
   Art. 718. - El este dator, daca creditorii sau alte persoane interesate o cer, sa dea cautiune solvabila pentru pretul miscatoarelor cuprinse in inventar si pentru portiunea pretului imobilelor nedelegata creditorilor ipotecari. De nu se va da aceasta cautiune, se vor vinde miscatoarele si pretul lor se va depune, ca si portiunea nedelegata din pretul imobilelor, spre a se intrebuinta la desfacerea sarcinilor succesiunii.
   Art. 719. - Daca unii creditori se opun, eredele beneficiar nu poate plati decat dupa ordinea si chipul regulat de judecator.
    Daca creditorii nu se opun, eredele plateste creditorilor si legatarilor, dupa randul cererii.
   Art. 720. - Creditorii ce nu se opun si care se prezinta, dupa lamurirea socotelilor si plata relicvatelor*), nu au recurs decat in contra legatarilor; acei care se prezinta inaintea lamuririi socotelilor si platii relicvatelor vor avea recurs si in contra creditorilor platiti inaintea lor.
    ________________
   *) Prin "plata relicvatelor" se intelege distribuirea in intregime a sumelor rezultate din lichidarea bunurilor.

   Art. 721. - Creditorii ce se opun vor avea recurs si in contra eredelui.
   Art. 722. - In toate cazurile prevazute de art. 719 si 720, recursul se prescrie dupa expirarea termenului de trei ani, care incepe din ziua lamuririi socotelilor si a platii relicvatului.
   Art. 723. - Cheltuielile pentru peceti*), pentru facerea inventarului si pentru darea socotelilor privesc succesiunea.
    ________________
   *) Sigilii.

   Sectiunea IV
  Despre succesiunile vacante
    ________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 724. - Daca dupa expirarea termenelor pentru facerea inventarului si pentru deliberare, nu se prezinta nimeni ca sa reclame succesiunea si daca nu este nici un erede cunoscut, sau daca erezii cunoscuti s-au lepadat de succesiune, succesiunea este privita ca vacanta.
   Art. 725. - Tribunalul de intaia instanta din districtul in care succesiunea este deschisa numeste un curatore dupa cererea persoanelor interesate, sau dupa aceea a procurorului.
   Art. 726. - Curatorele unei succesiuni vacante trebuie inainte de toate sa constate printr-un inventar succesiunea; el exercita si urmareste drepturile ei; raspunde la cererile facute in contra-i; administreaza sub indatorirea de a varsa numerarul succesiunii, ca si sumele adunate din vanzarea mobilelor si imobilelor, in casa de consemnatiuni si depozite si in fine sub aceea de a da socoteli.
   Art. 727. - Dispozitiile sectiunii III din acest capitol asupra formelor cerute pentru facerea inventarului, asupra modului de administratie si asupra socotelilor ce eredele beneficiar este dator sa dea, sunt indatoritoare si pentru curatorii succesiunilor vacante.

   CAPITOLUL 6
  Despre impartire si despre raporturi

   Sectiunea I
  Despre impartirea succesiunii

   Art. 728. - Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii.
    Se poate face invoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. Dupa trecerea acestui timp, invoirea se poate reinnoi.
    __________________
    In legatura cu iesirea din indiviziune - a se vedea:
   - Legea nr. 603/1943, pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare Monitorul Oficial nr. 212 din 10 septembrie 1943 cu modificarile ulterioare.

   Art. 729. - Diviziunea poate fi ceruta chiar cand unul sau mai multi din erezi au posedat parti separate din succesiune, daca nu a fost act de imparteala sau daca nu se poate opune prescriptia.
   Art. 730. - Daca toti erezii sunt prezenti si majori, se pot imparti intre dansii, oricum ar voi, fara indeplinirea vreunei formalitati.
    Daca toti erezii nu sunt prezenti sau daca intre dansii sunt minori sau interzisi, atunci se vor pune peceti*) pe efectele**) succesiunii in cel mai scurt termen, sau dupa cererea erezilor sau dupa aceea a procurorului tribunalului de prima instanta.
    _________________
   *) Sigilii.
   **) Lucruri.

    _________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare Monitorul Oficial nr. 212 din 10 septembrie 1943, cu modificarile ulterioare;
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
   - Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105 alin. 3, 120 si 147).

   Art. 731. - Creditorii pot si ei sa ceara punerea de peceti in virtutea unui titlu executoriu, sau a unei permisiuni judecatoresti.
   Art. 732. - Dupa punerea pecetilor, creditorii pot face opozitie si fara a avea titluri executorii sau permisiunea justitiei.
   Art. 733. - Daca vreunul din coerezi nu consimte la facerea impartelii, sau daca se ivesc contestatii, ori in privinta modului de procedare, sau asupra chipului de a o termina, tribunalul se pronunta in mod sumar sau numeste, de cere trebuinta, pentru operatiile impartelii, pe unul din judecatori, dupa raportul caruia judeca contestatiile.
    _________________
    Art. 733 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 734. - Estimatia imobilelor se face de experti alesi de partile interesate; de experti numiti din oficiu cand partile refuza a-i alege.
    Procesul-verbal al expertilor trebuie sa arate bazele estimatiei; sa indice daca obiectul estimat poate sa fie comod impartit si in ce chip; sa fixeze, in fine, in caz de impartire, fiecare din partile ce se pot forma, precum si valoarea lor.
    _________________
    Art. 734 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 735. - Estimatia mobilelor trebuie sa se faca de oameni cunoscatori si dupa adevaratul lor pret.
    _________________
    Art. 735 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 736. - Fiecare din coerezi poate cere partea sa in natura din mobilele sau imobilele succesiunii. Cu toate acestea, de sunt creditori sechestrati sau oponenti, sau daca majoritatea coerezilor socoteste necesara vinderea mobilelor pentru plata datoriilor succesiunii, ele se vand public dupa formele obisnuite.
    Daca imobilele nu se pot imparti, se vor vinde la tribunal prin licitatie.
    Daca toate partile sunt majore, ele pot conveni sa faca vanzarea in fata unui arbitru, numit de dansele.
    _________________
    Art. 736 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 737. - Dupa ce mobilele si imobilele s-au estimat si s-au vandut, judecatorul, de cere trebuinta, trimite pe parti la un arbitru numit cu consimtamantul lor, sau numit de-a dreptul de dansul, cand partile nu se unesc pentru numirea lui.
    Se procede inaintea acestui arbitru la facerea socotelilor ce copartitorii pot fi datori a-si da unii altora, la formarea activului si pasivului ereditatii, la compunerea partilor si la restitutiile ce erezii ar trebui a-si face intre dansii.
    _________________
    Art. 737 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 738. - Fiecare erede raporteaza la masa succesiunii, conform cu regulile mai jos prescrise, donatiunile ce a primit si sumele ce este dator catre succesiune.
    _________________
    A se vedea si art. 3 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.

   Art. 739. - Daca raportul nu se face in natura, coerezii carora li se datoreaza iau mai intai o parte egala din masa succesiunii.
    Aceste preluari se fac, pe cat este posibil, in obiecte de aceeasi natura si calitate cu acelea ce erau sa fie date in natura.
   Art. 740. - Dupa preluari, se formeaza din restul masei succesiunii atatea parti egale cati sunt si erezi sau stirpe*) impartitoare.
    _________________
   *) Tulpini, potrivit art. 667 cod civil.

   Art. 741. - La formarea si compunerea partilor, trebuie sa se dea in fiecare parte, pe cat se poate, aceeasi cantitate de mobile de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare.
    Se va evita insa, cat va sta prin putinta, imbunatatirea peste masura a eritajelor*) si diviziunea exploatatiunilor.
    _________________
   *) Imobilelor.

   Art. 742. - Inegalitatea partilor date in natura se compenseaza prin bani.
    _________________
    A se vedea si art. 7 al Legii nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 743. - Partile se formeaza de unul dintre coerezi sau de alta persoana, daca toti erezii sunt de acord in alegere si daca cel ce a fost ales accepta insarcinarea; in caz contrar, partile se formeaza de un expert numit de judecator.
    Partile apoi se trag la sorti. Daca insa erezii vin la mostenire cu parti inegale, autoritatea judecatoreasca decide de trebuie sa se procedeze prin tragere la sorti in parte, sau prin darea partilor in total.
    _________________
    Art. 743 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 744. - Mai inainte de a proceda la tragerea partilor la sorti, fiecare compartitor este admis a propune reclamarile sale, in contra formarii partilor.
   Art. 745. - Regulile stabilite pentru impartirea masei de mostenire se vor observa in subdiviziunile ce se vor face intre stirpele compartitoare.
   Art. 746. - Daca asupra operatiilor trimise inaintea arbitrului se fac contestatii, arbitrul incheie proces-verbal pentru dificultatile si zisele partilor, si le trimite inaintea judecatorului pentru imparteala.
    __________________
    Art. 746 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare.

   Art. 747. - Daca toti coerezii nu sunt prezenti sau de sunt intre ei interzisi sau minori, impartirea trebuie sa se faca inaintea judecatoriei, observand regulile prescrise in articolele precedente din aceasta sectiune.
    Daca sunt mai multi minori cu interese contrarii la imparteala, se va da fiecarui dintr-insii un tutore special.
    __________________
    A se vedea si:
   - Art. 3 alin. 2 al Legii nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare, care a modificat implicit art. 747 alin. 2;
   - Codul familiei (art. 132), potrivit cu care, pentru ocrotirea minorului, in cazul prevazut de alin. 2 al art. 747 se va numi un curator.

   Art. 748. - In cazul articolelor precedente, licitatia, de este trebuinta, nu se va putea face decat inaintea judecatoriei cu formele prescrise pentru instrainarea bunurilor minorilor. Strainii*) vor fi totdeauna admisi.
    _________________
   *) Persoanele care nu au calitatea de mostenitori.

    _________________
    A se vedea Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare si art. 130 alin. 1 - 3 din Codul familiei, care a modificat implicit art. 748.

   Art. 749. - Impartelile facute conform cu regulile mai sus prescrise, sau de tutori cu autorizatia consiliului de familie, sau in numele absentilor*) sunt definitive.
    _________________
   *) Disparutilor.

    _________________
    A se vedea:
   - Art. 49 al Decretului nr. 32/1954, care a abrogat expres art. 355 - 369 Cod civil referitoare la institutia consiliului de familie.
   - Art. 105, 129 si 147 din Codul familiei.

   Art. 750. - Dupa imparteala se va remite fiecarui din compartitori titlurile particulare obiectelor ce i s-au dat.
    Titlurile unei proprietati impartite se tin de acela ce a luat partea cea mai mare, cu indatorire de a le prezenta cand compartitorii, avand trebuinta de ele, i le vor cere.
    Titlurile ereditatii intregi se tin de acel erede pe care toti l-au ales ca depozitar, cu indatorirea de a le prezenta la orice cerere.
    Daca nu este unire pentru aceasta alegere, atunci titlurile se depun in arhiva statului si judecatorul libereaza de pe dansele fiecarui din erezi cate o copie legalizata.
    _________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Sectiunea II
  Despre raporturi

   Art. 751. - Fiul sau descendentele care vine la succesiune, chiar sub beneficiu de inventar, impreuna cu fratii ori surorile sale, sau cu descendentii acestora, trebuie a raporta coerezilor sai tot ce a primit de la defunct prin dar, atat direct cat si indirect, afara de cazul cand donatorele a dispus altfel.
    _________________
    A se vedea si art. 3 al Legii nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, care a modificat implicit art. 751.

   Art. 752. - Eredele ce renunta la succesiune poate popri*) darul, sau a cere legatul ce i s-a facut, in limitele partii disponibile.
    _________________
   *) Pastra.

   Art. 753. - Donatarul care nu avea calitatea de a mosteni in momentul donatiunii, dar care va avea aceasta calitate la epoca deschiderii succesiunii, este obligat de a face raport, daca donatorele nu l-a dispensat de aceasta.
   Art. 754. - Donatiile si legatele facute fiului unei persoane, care are calitatea de erede in momentul deschiderii succesiunii, sunt prezumate ca s-au facut cu scutirea de raport.
   Art. 755. - Fiul care vine cu dreptul sau propriu la succesiunea donatorului nu este obligat a raporta darul facut parintelui sau, chiar cand ar primi succesiunea acestuia; dar cand fiul vine la succesiune cu dreptul de reprezentare, atunci este dator sa raporteze aceea ce s-a daruit parintelui sau, chiar in cazul cand ar fi renuntat la succesiunea parintelui.
   Art. 756. - Donatiile si legatele facute sotului unui descendent succesibil sunt socotite ca facute cu scutirea de raport.
    Daca darurile sau legatele s-au facut la doi soti impreuna, din care numai unul este descendente cu drept de succesiune, partea daruita acestuia din urma este supusa raportului.
   Art. 757. - Raportul nu se poate face decat numai la succesiunea donatorului.
   Art. 758. - Coeredele este dator a raporta aceea ce parintele a cheltuit cu dansul dotandu-l*), procurandu-i vreo cariera, sau platindu-i datoriile.
    ________________
   *) Dispozitiile privind dota fiind abrogate, termenul se refera la donatiile facute in vederea casatoriei.

   Art. 759. - Cheltuielile de nutriment, intretinere, educatie, de invatatura unui mestesug, cheltuielile ordinare pentru imbracaminte si alte obiecte trebuincioase la intrarea in armata, cheltuielile de nunta si prezenturile*) obisnuite nu sunt supuse raportului.
    _________________
   *) Daruri.

   Art. 760. - Imobilul care s-a pierdut din caz fortuit si fara greseala donatarului nu este supus raportului.
   Art. 761. - Daca inzestratorul ascendent plateste barbatului zestrea fara asigurari suficiente, fiica inzestrata va fi datoare a raporta numai actiunea in contra barbatului.
    _________________
    Art. 761 este implicit abrogat drept urmare a abrogarii exprese a dispozitiilor art. 1223 - 1293 Cod civil prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954.

   Art. 762. - Fructele si interesele*) lucrurilor supuse raportului nu sunt debite decat din ziua deschiderii succesiunii.
    _________________
   *) Dobanzi.

   Art. 763. - Legatarii si creditorii nu pot pretinde ca erezii sa faca raport.
   Art. 764. - Raportul se face sau in natura, sau scazandu-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport.
   Art. 765. - Raportul se poate pretinde in natura pentru imobile; cand cel ce a primit imobilul l-a instrainat sau ipotecat, inaintea deschiderii succesiunii, raportul in natura nu este obligatoriu.
    Raportul in acest caz se pretuieste dupa valoarea ce imobilul a avut in momentul deschiderii succesiunii.
   Art. 766. - In orice caz, trebuie sa se tina socoteala donatarului de cheltuielile necesare si utile.
   Art. 767. - Donatorul este raspunzator de toate degradarile si deteriorarile care au micsorat valoarea imobilului, prin faptul, culpa sau neglijenta sa.
   Art. 768. - Cand imobilul s-a instrainat de donatar, amelioratiunile si degradarile facute de cel ce l-a dobandit se vor tine in seama, conform cu dispozitiile celor doua articole precedente.
   Art. 769. - Cand raportul se face in natura, bunurile intra in masa succesiunii libere de toate sarcinile create de donatar; creditorii ipotecari insa, pot sa intervina la imparteala spre a nu se face raportul cu frauda drepturilor lor.
    _________________
    A se vedea:
   - Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 18 alin. 4);
   - Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 25), potrivit cu care dispozitiile art. 769 nu-si gasesc aplicare in ceea ce priveste imobilele supuse sistemului de publicitate reala (al cartilor funciare).

   Art. 770. - Cand un succesibil primeste, cu dispensa de raport, un dar care excede portiunea disponibila, raportul excedentului se face in natura, daca intoarcerea excedentului este posibila.
    In caz contrar, daca excedentul trece peste jumatatea valorii imobilului, donatarul raporta imobilul in intregimea lui si preleva asupra mesei valoarea portiunii disponibile; daca aceasta portiune trece peste jumatatea valorii imobilului, donatarul poate tine imobilul in intregimea lui, ia insa mai putin din celelalte bunuri ale succesiunii, si recompenseaza pe coerezii sai, sau in bani, sau oricum altfel.
   Art. 771. - Coeredele care raporteaza imobilul in natura poate sa retina posesiunea pana la plata efectiva a sumelor ce-i sunt datorite pentru cheltuieli sau amelioratiuni.
   Art. 772. - Raportul mobilelor se face luandu-se mai putin din celelalte bunuri ale succesiunii. El se calculeaza pe valoarea ce mobilele aveau in momentul facerii darului, dupa statul estimatiei*) anexat actului de dar; in lipsa acestui stat, dupa estimatia expertilor, facuta pe pretul cel mai just.
    ________________
   *) Actul de evaluare.

   Art. 773. - Succesibilul care a primit bani face raportul luand mai putin din numerarul succesiunii.
    La neajungere, donatarul poate sa nu raporteze numerarul dand echivalentul in mobile si, in lipsa acestora, in imobilele succesiunii.

   Sectiunea III
  Despre plata datoriilor

   Art. 774. - Coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proportie cu ce ia.
   Art. 775. - Legatarul cu titlul universal contribuie deopotriva cu erezii, in proportie cu emolumentul sau. Cel particular nu contribuie.
   Art. 776. - Cand imobilele unei succesiuni sunt ipotecate special, pentru plata de rendite, fiecare din coerezi poate pretinde ca renditele sa fie platite si imobilele liberate inaintea formarii partilor.
    Daca coerezii impart succesiunea in starea in care se gaseste, imobilele ipotecate se estima dupa aceeasi norma ca si celelalte imobile; capitalul renditei insa se scade din pretul imobilului. Eredele, in partea caruia s-a dat imobilele, ramane singur dator a plati rendita si garanteaza pe coerezii sai pentru aceasta plata.
    _________________
    Dispozitia din cuprinsul alin. 1 al art. 776 nu are aplicare, intrucat in dreptul nostru singurul contract de renta reglementat de Codul civil est acel de renta viagera, care, potrivit art. 1648, nu poate fi rascumparata.

   Art. 777. - Coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii, fiecare in proportie cu partea sa ereditara.
   Art. 778. - Coeredele sau succesorul cu titlu universal care, din cauza ipotecii, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, are recurs, in contra celorlalti coerezi sau succesori cu titlu universal, numai pentru partea ce fiecare din ei era obligat a plati, chiar cand coeredele ce a desfacut datoria ar fi fost subrogat in drepturile creditorilor. Coeredele insa, ce a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, conserva facultatea de a cere plata creantelor sale personale, ca orice alt creditor al succesiunii.
   Art. 779. - Cand unul din coerezi sau succesori cu titlu universal este insolvabil, partea lui din datoria ipotecara se imparte intre toti ceilalti in proportie cu ce ia fiecare din succesiune.
   Art. 780. - Titlurile executorii, obtinute in contra defunctului, sunt personal executorii si in contra eredelui. Cu toate acestea, creditorii nu pot urmari executia decat dupa opt zile de la notificarea acestor titluri facute persoanei, sau la domiciliul eredelui.
   Art. 781. - Ei pot cere, in orice caz si in contra oricarui creditor, separatia patrimoniului defunctului de acela al eredelui.
   Art. 782. - Acest drept nu poate fi exercitat cand, acceptandu-se eredele de debitor, s-a facut astfel novatiune in privinta creantei contra defunctului.
   Art. 783. - In privinta mobilelor, dupa trecerea de trei ani, dreptul este prescris. In privinta imobilelor, actiunea se poate exercita in tot timpul in care imobilele se gasesc in mana eredelui.
    ______________
    Cu privire la prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial, a se vedea dispozitiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.

   Art. 784. - Creditorii eredelui nu pot cere separatia patrimoniilor in contra creditorilor succesiunii.
   Art. 785. - Creditorii unui din compartitori, ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor, pot pretinde sa fie prezenti la imparteala, pot dar sa intervina cu spezele lor; nu pot insa sa atace o imparteala savarsita, afara numai de s-a facut in lipsa-le si fara sa se tina seama de opozitia lor.

   Sectiunea IV
  Despre efectele impartelii si despre garantia partilor

   Art. 786. - Fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile care compun partea sa, sau care i-au cazut prin licitatie, si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii.
   Art. 787. - Coerezii sunt datori garanti unul catre altul numai despre tulburarile si evictiunile ce proced dintr-o cauza anterioara impartelii.
    Garantia inceteaza cand o evictiune a fost exceptata anume, printr-o clauza expresa a actului de imparteala, sau cand evictiunea a fost cauzata din greseala eredelui
   Art. 788. - Fiecare din erezi este obligat, in proportie cu partea sa ereditara, a despagubi pe coeredele sau de paguba ce a suferit din cauza evictiunii.
    Cand unul din coerezi va fi insolvabil, partea ce el este dator a contribui se va imparti intre eredele garantat si intre ceilalti coerezi.
   Art. 789. - Garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rendite dureaza numai cinci ani de la imparteala. Aceasta garantie inceteaza cand nesolvabilitatea a luat nastere in urma impartelii.
    ________________
    Dispozitia art. 789 nu are aplicare, intrucat se refera numai la garantia pentru solvabilitatea debitorului unei rente perpetue, iar singurul contract de renta, reglementat de Codul civil, este acel de renta viagera.

   Sectiunea V
  Despre desfiintarea sau resciziunea*) impartelii
    __________________
   *) A se vedea nota de la art. 791.

   Art. 790. - Impartelile pot fi desfiintate pentru violenta sau dol.
    Pentru o simpla omisiune a unuia din obiectele succesiunii nu se strica imparteala; se face numai un supliment de imparteala pentru obiectul omis.
   Art. 791. - Orice act, sub orice titlu, in urmarea carui a incetat indiviziunea intre erezi, este supus la actiunea de resciziune din articolul precedent.
    Dupa imparteala, sau dupa actul care-i tine locul, actiunea de resciziune nu mai este admisa in contra tranzactiei facute asupra dificultatilor reale, ce prezinta primul act, chiar cand nu ar fi fost proces inceput asupra obiectului tranzactiei.
    ________________
    Art. 791 trebuie socotit inaplicabil, datorita inadvertentei cu dispozitiile art. 790. In cadrul art. 791, resciziunea pentru leziune nu este reglementata direct, ci numai prin referire la regulile articolului precedent. Art. 790 nu prevede insa decat desfiintarea impartelii pentru dol sau violenta, astfel incat aplicarea nu este cu putinta in cazul resciziunii pentru leziune.

   Art. 792. - Acela in contra carui s-a facut cererea de resciziune poate popri desfiintarea impartelii, dand reclamantului suplimentul din partea sa ereditara in numerar sau in natura.
    ________________
    A se vedea nota de la art. 791.

   Art. 793. - Coeredele care a instrainat portiunea sa ereditara, in tot sau in parte, nu poate intenta actiunea de resciziune pentru dol sau violenta, daca instrainarea s-a facut in urma descoperirii dolului sau incetarii violentei.

   Sectiunea VI
  Despre imparteala facuta de atat, de mama
sau de alti ascendenti intre descendentii lor

   Art. 794. - Tatal, mama si ceilalti ascendenti pot face imparteala bunurilor lor intre fii si ceilalti descendenti.
    _________________
    A se vedea nota de la art. 659 cu privire la drepturile de mostenire ale adoptatilor.

   Art. 795. - Aceasta imparteala se poate face prin acte intre vii, sau prin testament cu formele, conditiile si regulile prescrise pentru donatiuni intre vii si pentru testamente.
    Imparteala facuta prin acte intre vii nu poate avea de obiect decat bunurile prezente.
   Art. 796. - Daca toate bunurile, ce ascendentele a lasat la moartea sa, nu au fost cuprinse in imparteala, bunurile necuprinse se vor imparti conform cu legea.
   Art. 797. - Este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor premuriti*).
    Actiunea de nulitate se poate exercita de toti erezii fara distinctie.
    _________________
   *) Care au murit inainte.

    _________________
    A se vedea art. 654 Cod civil si nota de la acel articol.

   Art. 798. - Imparteala facuta de ascendent se poate ataca, cand ar rezulta dintr-insa sau dintr-alte acte ca, prin dispozitia facuta de ascendent, vreunul din acei intre care s-au impartit bunurile s-ar gasi vatamat in partea legitima.
   Art. 799. - Copilul care, pentru cauza aratata la articolul precedent, ataca imparteala facuta de ascendent este dator a plati inainte cheltuielile estimatiei. Daca reclamatia nu este fondata, cheltuielile estimatiei si alte judecati vor fi in sarcina sa.

   Titlul II
  DESPRE DONATIUNI INTRE VII SI DESPRE TESTAMENTE

   CAPITOLUL 1
 
   Art. 800. - Nimeni nu va putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament.
   Art. 801. - Donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste.
    _________________
   - Vezi art. 103 lit. f. din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

   Art. 802. - Testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau parte din avutul sau.
    ___________
   - Vezi art. 8 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, art. 801.

   Art. 803. - Substitutiile sau fideicomisele sunt prohibite; orice dispozitii prin care donatarul, eredele instituit sau legatarul va fi insarcinat de a conserva si a remite la o a treia persoana, va fi nula, chiar in privirea*) donatarului, a eredelui numit sau a legatarului.
    ______________
   *) In privinta.

   Art. 804. - Este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar fi chemata a lua darul, ereditatea sau legatul, in cazul cand donatarul, eredele numit, sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primi.
   Art. 805. - Este permisa asemenea dispozitia intre vii sau testamentara, prin care uzufructul sa da la o persoana si proprietatea nuda la alta.

   CAPITOLUL 2
  Despre capacitatea de a dispune sau de a primi prin donatiune
intre vii sau prin testament

   Art. 806. - Minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici intr-un fel, afara de exceptiile regulate la capitolul VII al acestui titlu.
    ____________
    Dispozitiile capitolului VII nu mai alcatuiesc exceptii de la regula art. 806, atat in ce priveste donatiile prin contractul de casatorie (deoarece dispozitiile art. 1223 - 1293 din Cod civil au fost abrogate) cat si in ce priveste donatiile facute intre soti in timpul casatoriei, deoarece potrivit art. 8 al Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, minorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta capacitatea de exercitiu deplina.
    Potrivit art. 133 alin. 3 din Codul familiei minorul nu poate sa faca donatii nici chiar cu incuviintare.

   Art. 807. - Minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorele.
   Art. 808. - Este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii.
    Este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului.
    ____________
    A se vedea Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, art. 7 si 33.

   Art. 809. - Minorul de sasesprezece ani nu poate, prin testament, dispune in favoarea tutorelui sau.
    Minorul, ajuns la majoritate, nu poate dispune nici prin donatiune intre vii, nici prin testament, in favoarea fostului sau tutore, daca socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primite.
    Sunt exceptati in amandoua cazurile de mai sus ascendentii minorilor, care sunt sau au fost tutori ai lor.
    _________________
    A se vedea:
   - Art. 41 si 133 din Codul familiei;
   - Art. 8 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice.

   Art. 810. - Doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate*) si spiterii, care au tratat pe o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli.
    Sunt exceptate:
   1. Dispozitiile remuneratorii facute cu titlul particular; se va tine insa seama de statea dispunatorului si de serviciile facute.
   2. Dispozitiile universale, in caz de rudenie pana la al patrulea grad inclusiv, afara numai daca mortul va avea erezi in linie dreapta si daca acela, in profitul caruia s-a facut dispozitia, nu este el chiar erede in linie dreapta.
    Aceleasi reguli sunt aplicabile in privinta preotilor.
    ______________
   *) Medici militari.

   Art. 811. - Dispozitiile intre vii sau prin testament, facute in favoarea ospiciilor, saracilor dintr-o comuna sau stabilimentelor de utilitate publica, nu pot avea efect decat daca sunt autorizate prin ordonante domnesti in urma avizului Consiliului de Stat.
    _______________
    A se vedea art. 10 al Legii pentru persoanele juridice - promulgata cu Decretul nr. 452, Monitorul Oficial nr. 27 din 6 februarie 1924, cu modificarile ulterioare, si Decretul nr. 478/1954 privitor la donatiunile facute statului - Buletinul Oficial nr. 46 din 10 decembrie 1954, care au modificat implicit art. 811.

   Art. 812. - Dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor persoane interpuse. Sunt reputate ca persoane interpuse tatal si mama, copiii si descendentii si sotul persoanei incapabile.

   CAPITOLUL 3
  Despre donatiunile intre vii

   Sectiunea I
  Despre forma si efectele donatiunilor intre vii

   Art. 813. - Toate donatiunile se fac prin act autentic.
   Art. 814. - Donatiunea nu obliga pe donator si nu va produce nici un efect decat din ziua in care va fi fost acceptata.
    Acceptarea poate fi facuta sau in act, sau printr-un act autentic posterior, mai inainte insa de moartea celui ce daruieste; in acest din urma caz, donatiunea n-are efect decat din ziua din care se va fi comunicat donatorelui actul de acceptare.
   Art. 815. - Donatiunile facute unor minori sau unui interzis, se accepta de tutore sau de parinte.
    Mama, cu toate ca tatal ar fi in viata, si ceilalti ascendenti, cu toate ca genitorii*) ar fi in viata, vor putea asemenea sa accepte donatiunea facuta minorelui si interzisului desi ei n-ar avea calitatea de tutori.
    __________________
   *) Parintii.

    __________________
    A se vedea art. 97 din Codul familiei.

   Art. 816. - Surdo-mutul ce nu stie sa scrie nu poate accepta o donatiune decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea juridiara, dupa regulile stabilite pentru minori.
    __________________
    A se vedea:
   - Art. 152 lit. a din Codul familiei potrivit caruia curatorul se numeste de autoritatea tutelara;
   - Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale, nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995.

   Art. 817. - Donatiunile facute persoanelor morale nu pot fi acceptate decat prin ordonanta domneasca, data in urma avizului Consiliului de Stat.
    _________________
    A se vedea nota de la art. 811.

   Art. 818. - Cand se daruiesc bunuri ce pot fi ipotecate, transcriptia actului ce contine donatiunea si acceptarea, ca si notificarea acceptarii facuta prin act separat, se va face la judecatoria a carei raza teritoriala sunt situate bunurile.
    _________________
    Art. 818 a fost implicit modificat prin art. 4 lit. m din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de stat (Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960) abrogat ulterior prin Legea nr. 36/1995.

   Art. 819. - Lipsa transcriptiei poate sa fie invocata de orice persoane au interes la aceasta; se excepta insa persoanele obligate a starui sa se faca transcriptia, sau reprezentantii lor, asemenea si donatorul.
   Art. 820. - Minorii, interzisii, femeile maritate, in lipsa de acceptarea sau de transcriptia donatiunii, nu pot cere obiectele daruite; au insa, de se cuvine, recurs in contra tutorilor sau barbatilor.
    _________________
    Art. 820 a fost modificat implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata cu Decretul nr. 1412 Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932; astfel el se aplica numai minorilor si interzisilor, respectiv tutorilor.

   Art. 821. - Donatiunea intre vii pentru bunurile viitoare este revocabila.
   Art. 822. - Este nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului.
   Art. 823. - Este asemenea nula, daca s-a facut sub conditia de a se satisface datorii sau sarcini care nu existau la epoca donatiunii sau care nu erau aratate in actul de donatiune.
   Art. 824. - Cand donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un obiect cuprins in donatiune, sau de o suma determinata din bunurile daruite, daca moare, fara sa fi dispus de dansele, un asemenea obiect sau asemenea suma ramane erezilor donatarului.
   Art. 825. - Donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite, atat in cazul cand donatarul ar muri inaintea lui, cat si in cazul cand donatarul si descendentii sai ar muri inaintea sa.
    Aceste stipulatii insa nu se pot face decat in favoarea donatorului.
    ________________
    A se vedea:
   - Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 19);
   - Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara, Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 27).

   Art. 826. - Dispozitiile art. 821, 822, 823, 824 si 825 nu se aplica la donatiunea din capitolul VI si VII, dintr-acest titlu.
   Art. 827. - Orice act de donatiune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute intr-un act estimativ subsemnat de donator si donatar.
   Art. 828. - Donatorul nu este responsabil de evictiune catre donatar pentru lucrurile daruite.
    Donatorul este responsabil de evictiune cand el a promis expres garantia.
    Este asemenea responsabil cand evictiunea provine din faptul sau, cand este in chestiune o donatiune care impune sarcini donatorului; intr-acest caz insa, garantia este obligatorie numai pana la suma sarcinilor.

   Sectiunea II
  Despre cazurile in care donatiunile se pot revoca

   Art. 829. - Donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, pentru ingratitudine si pentru nastere de copii in urma donatiunii.
   Art. 830. - Cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca.
    _________________
    A se vedea:
   - Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 19 alin. 1 - 3);
   - Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 26).

   Art. 831. - Donatiunea intre vii se revoca pentru ingratitudine in cazurile urmatoare:
   1. Daca donatarul a atentat la viata donatorului.
   2. Daca este culpabil in privinta-i de delicte, cruzimi sau injurii grave.
   3. Daca fara cuvant ii refuza alimente.
   Art. 832. - Revocarea pentru neindeplinirea conditiilor si pentru ingratitudine nu se face de drept niciodata.
   Art. 833. - Cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie facuta in termen de un an din ziua faptului, sau din ziua cand donatorul a cunoscut faptul.
    Actiunea de revocare nu se poate intenta in contra erezilor donatarului, nici de erezii donatorului in contra donatarului, afara numai daca, in acest caz, actiunea s-a intentat de donator, sau donatorul a murit in anul in care se putea intenta actiunea.
   Art. 834. - Revocarea pentru ingratitudine nu poate infirma nici instrainarile facute de donatar, nici ipotecile sau alte sarcini reale, cu care el ar fi putut greva obiectul daruit; este neaparat ca acestea sa se fi facut inaintea inscriptiei extractului cererii de revocare pe marginea transcriptiei prescrisa prin art. 818.
    In caz de revocare, donatarul se condamna a intoarce valoarea obiectelor instrainate, dupa estimatia ce li s-ar face in timpul cererii; se condamna asemenea a intoarce veniturile din ziua cererii.
   Art. 835. - Donatiunile facute in favoarea maritagiului nu sunt revocabile pentru ingratitudine.
   Art. 836. - Orice donatiuni prin acte intre vii facute de persoane ce n-au copii sau descendenti existenti in timpul facerii lor, oricare ar fi valoarea acestor donatiuni si sub orice titlu s-ar fi facut, fie chiar donatiunea mutuala sau remuneratorie, fie in fine donatiunea in favoarea maritagiului facuta sotilor de oricare alta persoana, afara de ascendentii lor, sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil legitim, un postum, sau chiar cand a legitimat pe un copil natural, prin maritagiu subsecvent.
    __________________
   1. A se vedea nota de la art. 830.
   2. Distinctia dintre copil legitim sau legitimat si copil natural a fost in intregime inlaturata prin dispozitiile Codului familiei (art. 63), astfel incat textul art. 836 a fost modificat implicit in sensul ca donatiunile sunt revocate de drept, daca donatorul, in urma donatiunii, dobandeste un copil din casatorie sau dinafara casatoriei, fie chiar postum (adica un copil nascut in urma mortii tatalui sau).

   Art. 837. - Revocarea se face si cand copilul donatorului sau al donatricei ar fi fost conceput in timpul donatiunii.
   Art. 838. - Donatiunea ramane revocata chiar cand donatorul ar fi intrat in posesia lucrurilor daruite si ar fi fost lasat in posesia acelor lucruri dupa nasterea fiului donatorului; donatarul posesor nu va fi obligat a restitui fructele de orice natura luate de el, decat ziua in care i se va fi notificat nasterea fiului sau legitimarea sa prin casatorie subsecventa.
    ______________
    Partea din text "sau legitimarea sa prin casatorie subsecventa" trebuie socotita implicit abrogata drept urmare a abrogarii institutiei legitimarii copiilor naturali prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

   Art. 839. - Orice clauze sau conventii, prin care donatorul ar renunta la revocarea donatiunii pentru nastere de fiu, este nula si fara nici un efect.
   Art. 840. - Prescriptia actiunii de revocare se implineste dupa 30 de ani de la nasterea fiului.
    ________________
    Cu privire la prescriptia drepturilor la actiune care izvorasc, in acest caz, din revocarea de plin drept a donatiunii, a se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicata in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare.

   CAPITOLUL 4
  Despre partea disponibila a bunurilor si despre reductiune

   Sectiunea I
  Despre partea disponibila a bunurilor

   Art. 841. - Liberalitatile, fie facute prin acte intre vii, fie facute prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor dispunatorului daca la moarte-i lasa un copil legitim; peste o a treia parte, daca lasa doi copii; peste a patra parte, daca lasa trei sau mai multi.
    __________________
    Art. 841 a fost modificat implicit:
   a) prin art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944, potrivit caruia libertatile facute de sotul precedat nu vor putea trece peste jumatate din drepturile de mostenire prevazute de lege in favoarea sotului supravietuitor;
   b) prin art. 63 din Codul familiei, care a inlaturat in intregime orice deosebire cu privire la situatia copiilor din casatorie sau din afara casatoriei.

   Art. 842. - Sunt cuprinsi in articolul precedent sub nume de copii, descendentii de orice grad.
   Art. 843. - Liberalitatile, prin acte intre vii sau prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor, daca in lipsa de descendenti, defunctul lasa tata si mama sau peste trei sferturi, daca lasa numai pe unul din parinti.
   Art. 844. - Daca dispozitia prin acte intre vii sau prin testament, constituie un uzufruct sau o rendita viagera, a carei valoare trece peste cantitatea disponibila, erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile.
   Art. 845. - Valoarea bunurilor instrainate unui succesibil in linie dreapta, cu sarcina unei rendite viagere sau cu rezerva de uzufruct va fi socotita in portiunea disponibila si excedentele, de este, se va trece in masa succesiunii. Imputatia si raportul nu pot fi cerute de succesibilul in linie dreapta care a consimtit la aceste instrainari.
   Art. 846. - Cantitatea disponibila poate fi data in tot sau in parte, sau prin acte intre vii sau prin testament, copiilor sau altor succesibili ai donatorului, fara ca donatarul sau legatarul, ce vine la succesiune, sa fie supus la raport, daca in dispozitie se zice expres, ca ceea ce s-a dat este peste partea sa.
    Declaratia ca darul sau legatul este peste partea succesibilului se poate face sau in actul ce contine dispozitia, sau in urma, cu formele dispozitiilor intre vii, sau testamentare.

   Sectiunea II
  Despre reductiunea donatiunilor si a legatelor

   Art. 847. - Liberalitatile prin act sau intre vii sau prin testament, cand vor trece peste partea disponibila, vor fi reduse la aceasta parte.
   Art. 848. - Reductiunea liberalitatilor intre vii nu va putea fi ceruta decat numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau de cei care infatiseaza drepturile lor.
   Art. 849. - Partea disponibila se calculeaza cu chipul urmator: pe langa bunurile ce a lasat donatorul sau testatorul in momentul mortii sale, se adauga prin calcul si bunurile de care a dispus prin donatiuni intre vii, dupa starea lor din momentul donatiunii si dupa valoarea ce au avut in momentul mortii donatorului. Din aceasta masa de bunuri, scazandu-se datoriile, pe ceea ce va ramanea se calculeaza partea disponibila, dupa numarul si calitatea erezilor.
   Art. 850. - Intai se vor reduce dispozitiile testamentare; cand bunurile cuprinse in aceste dispozitii nu vor mai fi, atunci numai se va face reductiunea donatiunilor. Reductiunea va incepe de la cea din urma donatiune, dupa savarsirea acesteia se va trece indata la cea a doua dupa dansa, si asa pe rand pana la cea mai veche donatiune.
   Art. 851. - Cand donatiunea intre vii, supusa la reductiune, s-a facut la unul din cei cu drept de mostenire, acesta va putea scadea partea cu care ar trebui sa se reduca donatiunea, din partea ce i s-ar cuveni ca erede in bunurile nedisponibile, daca aceste bunuri sunt de aceeasi natura cu cele daruite.
   Art. 852. - Se vor reduce cu analogie*) atat legatele universale cat si cele particulare, fara distinctie.
    _______________
   *) Proportional cu valoarea lor.

   Art. 853. - Cand testatorul va declara ca un legat sa fie platit preferandu-se celorlalte, acest legat nu va fi supus la reductiune, decat dupa ce valoarea celorlalte legate nu va implini rezerva legala.
   Art. 854. - Donatarul va restitui fructele portiunii ce trece peste partea disponibila, din momentul mortii donatorului.
   Art. 855. - Donatarul este obligat, daca a alienat bunurile daruite, sa faca in urma raportul excedentului peste portiunea disponibila, dupa valoarea lucrurilor din timpul mortii disponentului.
    _________________
    A se vedea, de asemenea, art. 25 al Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare.

   CAPITOLUL 5
  Despre dispozitiile testamentare

   Sectiunea I
  Reguli generale pentru forma testamentelor

   Art. 856. - Orice persoana este capabila de a face testament, daca nu este poprita de lege.
   Art. 857. - Doua sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi act, una in favoarea celeilalte, sau in favoarea unei a treia persoane.
   Art. 858. - Un testament poate fi sau olograf, sau facut prin act autentic, sau in forma mistica.
    _________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni publicata in Monitorul Oficial nr. 140 din 5 iulie 1996;

   Art. 859. - Testamentul olograf nu este valabil decat cand este scris in tot, datat si subsemnat de mana testatorului.
   Art. 860. - Testamentul autentic este acela care s-a adeverit de judecatoria competenta.
    _________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 861-863. - (Abrogate prin Legea nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea si legalizarea inscrisurilor, pentru investirea cu data certa si legalizarea copiilor de pe inscrisuri).
   Art. 864. - Cand testatorul va voi sa faca un testament mistic sau secret, trebuie neaparat sa-l iscaleasca, sau ca l-a scris el insusi, sau ca a pus pe altul a-l scrie.
    Hartia in care s-au scris dispozitiile testatorului sau hartia care serveste de plic, de va fi, se va strange si se va sigila.
    Testatorul va prezenta judecatoriei competente testamentul strans si pecetluit, precum s-a zis, sau il va strange si-l va pecetlui inaintea judecatoriei. Testatorul va declara ca dispozitiile din acea hartie este testamentul sau, scris si iscalit de el insusi, sau scris de altul si iscalit de testator.
    Cand testatorul, din cauza de boala, va fi in neposibilitate fizica de a se prezenta inaintea judecatoriei, atunci prezentarea testamentului, pecetluirea lui si declaratia susmentionata, se vor face inaintea judecatorului, numit de judecatorie pentru acest sfarsit.
    Judecatoria, sau judecatorul numit, va face actul de subscriptie*) pe hartia in care s-a scris testamentul, sau pe hartia care serveste de plic.
    Acest act se va subscrie atat de testator, cat si de judecatorie sau judecator.
    Toata lucrarea de mai sus nu va putea fi intrerupta de nici o alta operatie; cand testatorul, din o cauza posterioara subsemnarii testamentului, va declara ca nu poate subsemna subscriptia*), aceasta declaratie se va trece in subscriptie.
    __________________
   *) Proces verbal de suprascriere.

   Art. 865. - Acei care nu stiu sau care nu pot citi si scrie nu pot face testament in forma mistica.
   Art. 866. - Cand testatorul nu poate vorbi, dar stie a scrie, atunci declaratia ca testamentul este al sau o va face in scris in capul actului de subscriptie*) inaintea judecatorului numit, sau inaintea judecatoriei.
    Judecatoria sau judecatorul numit va constata in actul de subscriptie*) declaratia testatorului.
    ___________________
   *) Proces verbal de suprascriere.

   Art. 867. - In cazurile cand se numeste un judecator, el va comunica procesul sau verbal judecatoriei, care va legaliza actul de subscriptie sau testamentul.

   Sectiunea II
  Despre regulile speciale asupra formelor catorva testamente

   Art. 868. - Testamentele militarilor si ale indivizilor intrebuintati in armata sunt in orice tara valabil facute in prezenta unui cap de batalion sau de escadron, sau in prezenta oricarui alt ofiter superior, asistat de doi martori, sau in prezenta a doi comisari de razboi, sau in prezenta unui din comisari asistat de doi martori.
    _________________
    A se vedea nota de la art. 874.

   Art. 869. - Sunt asemenea, daca testatorul este bolnav sau ranit, valabil facute in prezenta capului ofiterului de sanatate asistat de comandantul militar, insarcinat cu politia ospiciului.
    _________________
    A se vedea nota de la art. 810, cu privire la ofiteri de sanatate. In prezent art. 869 trebuie inteles ca se refera la medicul militar sef al spitalului.

   Art. 870. - Dispozitiile articolelor precedente nu sunt admisibile decat in privinta acelor ce sunt in expeditie militara, sau in cuartier, sau in garnizoana afara din teritoriul roman, sau prizonieri la inamici, fara ca cei ce sunt in cuartier sau in garnizoana inauntrul tarii sa poata profita de aceasta latitudine, de nu se gasesc in o cetate asediata, sau in alte locuri ale caror porti sa fie inchise si comunicatiile intrerupte din cauza razboiului.
   Art. 871. - Testamentul facut in forma mai sus aratata este nul dupa sase luni de la intoarcerea testatorului intr-un loc unde are libertatea de a testa cu formele ordinare.
   Art. 872. - Testamentul facut intr-un loc care este scos din comunicatie din cauza ciumei sau altei boli contagioase, se poate face inaintea unui membru al consiliului municipal, asistat de doi martori.
    _________________
    Pentru notiunea de consilier municipal, a se vedea Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 republicata in Monitorul Oficial nr. 79 din 18 aprilie 1996.

   Art. 873. - Testamentul mentionat in articolul precedent este nul dupa trecerea de sase luni de la deschiderea comunicatiilor cu locul unde se gaseste testatorul, sau dupa sase luni de la trecerea sa intr-un loc unde comunicatiile nu sunt intrerupte.
   Art. 874. - Testamentele facute pe mare in timp de voiaj sunt valabile:
    Pe corabii si alte bastimente ale tarii, cand sunt facute in prezenta ofiterului comandant al bastimentului, sau in lipsa-i in prezenta acelui ce-l inlocuieste dupa ordinea serviciului, insa si unul si altul asistati de ofiterul de administratie, sau de ofiterul ce indeplineste functiunile acestuia.
    Pe bastimentele de comert, cand sunt facute in prezenta scribului bastimentului sau in prezenta acelui ce-l inlocuieste, insa si unul si altul asistati de capitanul sau de patronul, sau in lipsa-le, de acei ce-i inlocuiesc.
    In toate cazurile, functionarii in prezenta caror se fac aceste testamente vor fi asistati de catre doi martori.
    _________________
    Termenii folositi in art. 874 si urm. pentru desemnarea functiilor la care se refera aceste dispozitii nu mai sunt in concordanta, in cea mai mare parte, cu functiile si denumirile legale in vigoare.

   Art. 875. - Pe bastimentele statului, testamentul capitanului, sau acela al ofiterului insarcinat cu administratia, pe bastimentele de comert, testamentul capitanului, al patronului, sau al scribului se pot face in prezenta acelora ce, in ordinea serviciului, vin dupa dansii, conformandu-se pentru celelalte formalitati cu dispozitiile articolului precedent.
   Art. 876. - In toate cazurile, testamentele mentionate in cele doua articole precedente se vor face fiecare in doua exemplare originale.
   Art. 877. - Daca bastimentul intra intr-un port strain, unde se gaseste un agent d-ai tarii, functionarii, in prezenta carora s-a facut testamentul, sunt datori sa depuna unul din exemplarele originale, inchis si pecetluit in mainile acestui agent, care-l va trimite Ministerului de Interne, spre a fi inaintat la grefa judecatoriei domiciliului testatorului.
   Art. 878. - Dupa intoarcerea bastimentului in tara, fie in portul armamentului*), fie in orice alt port, cele doua exemplare originale ale testamentului inchise si pecetluite sau exemplarul original ramas, daca dupa articolul precedent celalalt a fost depus in cursul voiajului, vor fi date la biroul comandantului de port**), care le va trimite fara intarziere Ministerului de Interne, ce va face depozitul conform articolului precedent.
    _________________
   *) Portul de inscriere al vasului.
   **) Organ portuar.

   Art. 879. - Se va inscrie pe marginea rolului bastimentului*) numele testatorului, mentionandu-se despre remiterea originalelor testamentului in mainile agentului, sau la biroul comandantului de port**).
    __________________
   *) Rolul de echipaj.
   **) Organ portuar.

   Art. 880. - Testamentul nu va fi reputat ca facut pe mare, desi s-ar fi facut in cursul voiajului, daca in timpul in care s-a fost facut, bastimentul s-ar fi apropiat de un tarm strain unde s-ar afla un agent al Romaniei. In acest caz testamentul nu este valabil decat daca s-a facut dupa formele prescrise de legea Romaniei, sau dupa acelea intrebuintate in tara unde a fost facut.
   Art. 881. - Dispozitiile de mai sus se aplica si la testamentele pasagerilor, care nu fac parte din echipaj.
   Art. 882. - Testamentul facut pe mare cu formele articolului 874 nu este valabil decat daca testatorul moare pe mare, sau dupa trei luni de la intoarcerea lui pe uscat, intr-un loc unde ar fi putut sa-l refaca cu formele ordinare.
   Art. 883. - Testamentul facut pe mare nu va putea cuprinde nici o dispozitie in favoarea ofiterilor bastimentului, daca dansii nu sunt rude cu testatorul.
   Art. 884. - Testamentele cuprinse in articolele precedente ale prezentei sectiuni vor fi subscrise de testatori si de ofiterii publici, in prezenta caror s-au facut.
    Daca testatorul declara ca nu stie sau nu poate subscrie, se face mentiune de declaratia sa si de cauza ce l-a impiedicat de a subscrie.
    In cazurile in care se cere asistenta de doi martori, testamentul va fi subscris cel putin de unul dintr-insii si se va face mentiune de cauza ce a impiedicat pe celalalt de a subscrie.
   Art. 885. - Romanul ce s-ar afla in tara straina va putea face testamentul sau, sau in forma olografa, sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul.
    ________________
    Vezi nota de la art. 802.

   Art. 886. - Formalitatile la care sunt supuse deosebitele testamente prin dispozitiile prezentei sectiuni si acelea ale sectiunii precedente se vor observa sub pedeapsa de nulitate.

   Sectiunea III
  Despre institutia de mostenitori si despre legate in genere

   Art. 887. - Se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva, sau de unul sau mai multe obiecte determinate.

   Sectiunea IV
  Despre legatul universal

   Art. 888. - Legatul universal este dispozitia prin care testatorul lasa dupa moarte-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale.
   Art. 889. - Cand testatorul are erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la acestia punerea in posesiune a bunurilor cuprinse in testament.
   Art. 890. - Legatarul universal are drept a pretinde fructele bunurilor cuprinse in testament, din ziua cererii in judecata, sau din ziua in care eredele a consimtit a-i da legatul.
   Art. 891. - Cand testatorul nu a lasat erezi rezervatari, legatarul universal va cere de la justitie posesiunea bunurilor cuprinse in testament.
    _________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 892. - Testamentul olograf sau mistic, inainte de a fi executat, se va prezenta tribunalului judetean in a carui raza teritoriala s-a deschis succesiunea.
    Presedintele va constata prin proces verbal deschiderea testamentului si starea in care l-a gasit si va ordona depunerea lui la grefa tribunalului.
    _________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 893. - Legatarul universal, care va veni la mostenire in concurs cu un erede rezervatar, este obligat la datoriile si sarcinile succesiunii personal pana in concurenta partii sale, si ipotecar pentru tot.

   Sectiunea V
  Despre legatele unei fractiuni de mostenire

   Art. 894. - Acest legat poate avea de obiect o fractiune a mostenirii, precum jumatate, a treia parte sau toate imobilele sau toate mobilele, sau o fractiune din imobile sau mobile.
    Orice alt legat este singular.
   Art. 895. - Legatarul unei fractiuni de ereditate va cere posesiunea de la erezii rezervatari, in lipsa acestora de la legatarii universali, iar in lipsa si acestora din urma, de la ceilalti erezi legitimi.
   Art. 896. - Legatarul unei fractiuni din ereditate este obligat la sarcinile si datoriile succesiunii testatorului, personal, in proportie cu partea sa si ipotecar pentru tot.
   Art. 897. - Legatarul universal, sau acela al unei fractiuni a succesiunii, nu se poate pune in posesiunea legatului, fara a se face, dupa cererea lui, un inventar al bunurilor ce compun legatul, de judecatoria in ocolul*) careia s-a deschis succesiunea.
    Legatarul, care va primi a intra in posesiunea bunurilor fara inventar, va fi obligat a plati toate debitele succesiunii, chiar de ar fi mai mari decat averea lasata de testator.
    _________________
   *) Raza teritoriala.

    _________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 898. - Legatarul unei fractiuni de mostenire poate pretinde fructele din ziua cererii in judecata, sau din ziua in care i s-a oferit de buna voie darea legatului.

   Sectiunea VI
  Despre legatele singulare

   Art. 899. - Orice legat pur si simplu da legatarului, din ziua mortii testatorului, un drept asupra lucrului legat, drept transmisibil erezilor si reprezentantilor sai.
    Cu toate acestea, legatul singular nu va putea intra in posesia lucrului legat, nici a pretinde fructele sau interesele*), decat in ziua in care a facut cererea in judecata sau din ziua in care predarea legatului i s-a incuviintat de buna voie.
    ____________________
   *) Dobanzile.

   Art. 900. - Interesele*) si fructele lucrului legat devin ale legatarului din momentul mortii testatorului, si daca dansul n-a facut cerere inaintea justitiei:
   1. cand testatorul a declarat expres in testament ca voieste a urma astfel;
   2. cand s-a legat drept alimente o rendita viagera sau o pensie.
    ____________________
   *) Prin termenul "donator", textul articolului se refera in realitate la testator.

    ____________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 901. - Cheltuielile cererii pentru predare sunt in sarcina succesiunii, fara ca cu aceasta sa se poata reduce rezerva legala.
    In caz cand testatorul ar ordona altfel prin testament, se va urma dupa vointa lui.
   Art. 902. - Erezii testatorului sau orice alta persoana obligata a plati un legat sunt personal datori a-l achita, fiecare in proportie cu partea ce ia din succesiune.
    Sunt datori ipotecari pentru tot, pana in concurenta valorii imobilelor ce detin.
   Art. 903. - Lucrul legat se va preda cu accesoriile necesare, in starea in care se gasea la moartea donatorului.
   Art. 904. - Cand cel ce a dat legat un imobil, a marit in urma acest imobil prin alte achizitii, aceste achizitii, si de ar fi alaturea cu imobilele, nu pot fi socotite ca parte a legatului, de nu se face o noua dispozitie pentru aceasta.
    Infrumusetarile si constructiile noi, facute asupra fondului legat, fac parte dintr-insul.
    Asemenea face parte din legat adausul ce testatorul a facut unui loc inchis, intinzand ingradirile sale.
   Art. 905. - Daca inaintea testamentului sau in urma, lucrul legat a fost ipotecat pentru datoria succesiunii, sau chiar pentru alta datorie, sau supus dreptului de uzufruct, acela ce este dator a da legatul, nu este tinut a libera lucrul de aceasta sarcina, afara numai daca testatorul l-a obligat expres la aceasta.
   Art. 906. - Cand testatorul, stiind, a dat legat lucrul altuia, insarcinatul cu acel legat este dator a da, sau lucrul in natura sau valoarea lui din epoca mortii testatorului.
   Art. 907. - Cand testatorul, nestiind, a legat un lucru strain, legatul este nul.
   Art. 908. - Cand legatul dat este un lucru nedeterminat, insarcinatul cu legatul nu este obligat a da un lucru de calitatea cea mai buna, nu poate oferi insa nici lucrul cel mai rau.
   Art. 909. - Legatarul singular nu este obligat a plati datoriile succesiunii.

   Sectiunea VII
  Despre executorii testamentari

   Art. 910. - Testatorul poate numi unul sau mai multi executori testamentari.
    __________________
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 911. - El poate sa le dea de drept in posesiune, toata sau parte numai din averea sa mobila, pentru un timp care nu va trece peste un an de la moartea sa.
   Art. 912. - Eredele poate sa-i scoata din posesiune, oferindu-le sume indestulatoare pentru plata legatelor de lucruri mobile, sau justificand ca a platit aceste legate.
   Art. 913. - Acela ce nu se poate obliga nu poate fi nici executor testamentar.
   Art. 914. - Femeia maritata nu poate fi executoare testamentara, decat cu consimtamantul barbatului.
    Daca ea este separata de bunuri, sau prin contractul de maritaj, sau prin sentinta judecatoreasca, va putea deveni executoare testamentara, cu consimtamantul barbatului sau cu autorizatia justitiei in caz de refuz din parte-i.
    _________________
    Dispozitiile art. 914 au fost abrogate implicit prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.

   Art. 915. - Minorele nu poate fi executor testamentar, chiar cu autorizatia tutorelui.
   Art. 916. - Executorii testamentari vor cere punerea pecetilor*), daca sunt si erezi minori, interzisi sau absenti**).
    Ei vor starui a se face inventarul bunurilor succesiunii in prezenta eredelui prezumtiv, sau in lipsa-i, dupa ce i s-au facut chemarile legiuite***).
    Ei vor cere vinderea miscatoarelor in lipsa de suma indestulatoare pentru plata legatelor.
    Ei vor ingriji ca testamentele sa se execute si, in caz de contestatie asupra executiei, ei pot sa intervina ca sa sustina validitatea lor.
    Ei sunt datori, dupa trecere de un an de la moartea testatorului, a da socoteala despre gestiunea lor.
    Aplicarea sigiliilor si inventarierea se fac potrivit dispozitiilor Decretului nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala, Buletinul Oficial nr. 2 din 22 ianuarie 1953, republicat in Buletinul Oficial nr. 25 din 7 decembrie 1960.
    _________________
   *) Sigilii.
   **) Disparuti.
   ***) Dupa ce a fost citat.

   Art. 917. - Dreptul executorului testamentar nu trece la erezii sai.
   Art. 918. - Daca sunt mai multi executori testamentari care au primit aceasta sarcina, unul singur va putea lucra in lipsa-le.
    Ei vor fi responsabili solidar de a da socoteala de miscatoarele ce li s-au incredintat, afara numai daca testatorul a despartit functiile lor si daca fiecare din ei s-a marginit in ceea ce i s-a incredintat.
   Art. 919. - Cheltuielile facute de executorul testamentar pentru punerea pecetilor*) pentru inventar, pentru socoteli si alte cheltuieli relative la functiunile sale sunt in sarcina succesiunii.
    _______________
   *) Sigilii.

   Sectiunea VIII
  Despre revocarea testamentelor si despre caducitatea lor

   Art. 920. - Un testament nu poate fi revocat, in tot sau in parte, decat sau prin un act legalizat de judecatoria competenta, care act va cuprinde mutarea vointei testatorului, sau prin un testament posterior.
    _______________
    Prin expresia "act legalizat de judecatoria competenta", textul art. 920 se refera la actul notarial.
    A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.

   Art. 921. - Testamentul posterior care nu revoca anume pe cel anterior, nu desfiinteaza din acesta, decat numai acele dispozitii care sunt necompatibile sau contrarii cu acelea ale testamentului posterior.
   Art. 922. - Revocarea facuta prin testamentul posterior va avea toata validitatea ei, cu toate ca acest act a ramas fara efect din cauza necapacitatii eredelui, sau a legatarului, sau din cauza ca acestia nu au voit a primi ereditatea.
   Art. 923. - Orice instrainare a obiectului legatului, facuta cu orice mod sau conditie, revoca legatul pentru tot ce s-a instrainat, chiar cand instrainarea va fi nula, sau cand obiectul legat va fi reintrat in starea testatorului.
   Art. 924. - Orice dispozitie testamentara devine caduca, cand acela in favoarea caruia a fost facuta a murit inaintea testatorului.
   Art. 925. - Orice dispozitie testamentara, facuta sub conditie suspensiva, cade cand eredele sau legatarul a murit inaintea indeplinirii conditiei.
   Art. 926. - Dispozitia testamentara, facuta de la un timp inainte nu opreste pe eredele numit sau pe legatar de a avea un drept dobandit din momentul mortii testatorului.
   Art. 927. - Legatul va fi caduc, daca lucrul legat a pierit de tot din viata testatorului.
   Art. 928. - Orice dispozitie testamentara cade cand eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil a o primi.
   Art. 929. - Cand din dispozitiile testamentare va rezulta ca cugetul testatorului a fost de a da legatarilor dreptul la totalitatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat, ia totalitatea; iar de primesc mai multi legatari, legatul se imparte intre ei, fara a se scadea partile legatarilor necapabili, sau ale acelora care n-au primit legatul, sau care au murit inaintea testatorului.
   Art. 930. - Aceleasi cauze care, dupa art. 830 si dupa cele dintai doua dispozitii ale art. 831, autoriza cererea de revocare a donatiunilor intre vii, vor fi primite si la cererea revocarii dispozitiilor testamentare.
   Art. 931. - Daca cererea de revocare este intemeiata pe o injurie grava, facuta memoriei testatorului, actiunea va trebui sa fie intentata in curs de un an din ziua delictului.

   CAPITOLUL 4
  Despre donatiuni facute sotilor prin contractul de maritagiu

   Art. 932. - Donatiunile facute sotilor sau unuia dintr-insii, prin contractul de maritagiu, nu sunt supuse la nici o formalitate.
    ________________
    Dispozitia art. 932 a devenit inaplicabila ca urmare a abrogarii titlului IV din cartea III a Codului civil, "Despre contractul de casatorie si despre drepturile respective ale sotilor", prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

   Art. 933. - Donatorul poate, in cazul articolului precedent, sa dea donatiune si bunurile sale viitoare.
    Donatorul in asemenea caz nu mai poate dispune gratuit de bunurile sale.
    Cand donatorul supravietuieste sotilor sau sotului donatar, donatiunea este revocabila.
    ________________
    A se vedea nota de la art. 932.

   Art. 934. - Prin contractul de maritagiu, se poate face cumulativ donatiunea bunurilor prezente si viitoare, sau a unei parti numai dintr-aceste bunuri, cu indatorirea insa de a se anexa actului un stat de datoriile si sarcinile existente, la care este supus donatorul in momentul donatiunii. In acest caz donatarul este liber sa se lepede la moartea donatorului de bunurile viitoare si sa opreasca numai pe cele prezente.
    _________________
    A se vedea nota de la art. 932.

   Art. 935. - Daca statul de care se face mentiune in articolul precedent, nu s-a anexat actului ce continea donatiunea bunurilor prezente si viitoare, donatarul nu poate decat sau a accepta sau a se lepada de donatiune in intregul ei.
    Cand accepta, nu poate cere decat bunurile existente la moartea donatorului, si este supus la toate datoriile si sarcinile succesiunii.
    ________________
    A se vedea nota de la art. 932.

   CAPITOLUL 7
  Despre dispozitiile dintre soti, facute
sau in contractul de maritagiu sau in timpul maritagiului

   Art. 936. - Sotii pot prin contractul de maritagiu sa-si faca reciproc, sau numai unul altuia, orice donatiune vor dori.
    _________________
    A se vedea nota de la art. 932.

   Art. 937. - Orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila.
    Revocarea se poate cere de femeie, fara nici o autorizatie.
    O asemenea donatiune nu este revocabila pentru ca in urma s-au nascut copii.
    _________________
   1. Dispozitia alin. 2 din art. 937, care constituia o exceptie de la regula generala a incapacitatii femeii maritate, a fost implicit abrogata prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.
   2. Donatiunile intre soti pot avea ca obiect numai bunurile proprii. A se vedea, in acest sens, art. 30 din Codul familiei.
   3. A se vedea, de asemenea:
   - Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 24);
   - Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 32).

   Art. 938. - Sotii nu pot, in timpul maritagiului, sa-si faca, nici prin acte intre vii, nici prin testament, vreo donatiune mutuala si reciproca printr-unul si acelasi act.
   Art. 939. - Barbatul sau femeia care, avand copii dintr-alt maritagiu, va trece in al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea darui sotului din urma decat o parte egala cu partea legitima a copilului ce a luat mai putin, si fara ea, nici intr-un caz, donatiunea sa treaca peste cuartul bunurilor.
    _____________
    Cu privire la aplicarea dispozitiei art. 939 a se vedea si Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.

   Art. 940. - Sotii nu pot sa-si daruiasca indirect mai mult decat s-a aratat mai sus.
    Orice donatiune, deghizata sau facuta unei persoane interpuse, este nula.
   Art. 941. - Sunt reputate persoane interpuse copiii ce sotul donatar are din alt maritaj, asemenea sunt reputate si rudele sotului donatar, la a caror ereditate acesta este chemat in momentul donatiunii.

   Titlul III
  DESPRE CONTRACTE SAU CONVENTII

   CAPITOLUL 1
  Dispozitii preliminare

   Art. 942. - Contractul este acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic.
   Art. 943. - Contractul este bilateral sau sinalagmatic cand partile se obliga reciproc una catre alta.
   Art. 944. - Contractul este unilateral, cand una sau mai multe persoane se obliga catre una sau mai multe persoane, fara ca acestea din urma sa se oblige.
   Art. 945. - Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj.
   Art. 946. - Contractul gratuit sau de binefacere este acela in care una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte.
   Art. 947. - Contractul cu titlu oneros este cumulativ, atunci cand obligatia unei parti este echivalentul obligatiei celeilalte.
    Contractul este aleatoriu cand echivalentul depinde, pentru una sau toate partile, de un eveniment incert.

   CAPITOLUL 2
  Despre conditiile esentiale pentru validitatea conventiilor

   Art. 948. - Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt:
   1. capacitatea de a contracta;
   2. consimtamantul valabil al partii ce se obliga;
   3. un obiect determinat;
   4. o cauza licita.
    ______________
    A se vedea si art. 34 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

   Sectiunea I
  Despre capacitatea partilor contractante

   Art. 949. - Poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege.
    _______________
    A se vedea si art. 6 - 8 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

   Art. 950. - Necapabili de a contracta sunt:
   1. minorii;
   2. interzisii;
   3. (Abrogat prin Legea pentru ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932);
   4. in genere toti acei caror legea le-a prohibit oarecare contracte.
    ________________
    A se vedea si:
   - Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare (art. 9 - 11);
   - Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare (art. 105, 124, 129, 133, 147);
   - Codul muncii - Legea nr. 10/1972, Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972 (art. 7), cu modificarile ulterioare.

   Art. 951. - Minorele nu poate ataca angajamentul sau pentru cauza de necapacitate, decat in caz de leziune.
    ________________
    Art. 951 a fost modificat implicit prin art. 25 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare, care precizeaza ca, de la data intrarii in vigoare a decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, aplicarea dispozitiilor legale referitoare la actiunea in anulare pentru leziune se restrange la minorii care, avand virsta de 14 ani impliniti, incheie singuri, fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui, acte juridice pentru a caror validitate nu se cere si incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, daca aceste acte le pricinuiesc vreo vatamare. Potrivit aceluiasi text, actele juridice, ce se incheie de minorii care nu au implinit varsta de 14 ani, sunt anulabile pentru incapacitate, chiar daca nu exista leziune.
    Totodata, minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund pentru fapta lor ilicita decat daca se dovedeste ca au lucrat cu discernamant.

   Art. 952. - Persoanele capabile de a se obliga nu pot opune minorului si interzisului incapacitatea lor.

   Sectiunea II
  Despre consimtamant

   Art. 953. - Consimtamantul nu este valabil, cand este dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol.
   Art. 954. - Eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei.
    Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala, pentru care s-a facut conventia.
   Art. 955. - Violenta in contra celui ce s-a obligat este cauza de nulitate, chiar cand este exercitata de alta persoana decat aceea in folosul carei s-a facut conventia.
   Art. 956. - Este violenta totdeauna cand, spre a face pe o persoana a contracta, i s-a insuflat temerea, rationabila dupa dansa, ca va fi expusa persoana sau averea sa unui rau considerabil si prezent.
    Se tine cont in aceasta materie de etate, de sex si de conditia persoanelor.
   Art. 957. - Violenta este cauza de nulitate a conventiei si cand s-a exercitat asupra sotului sau a sotiei, asupra descendentilor si ascendentilor.
   Art. 958. - Simpla temere reverentiara, fara violenta, nu poate anula conventia.
   Art. 959. - Conventia nu poate fi atacata pentru cauza de violenta daca, dupa incetarea violentei, conventia s-a aprobat, expres sau tacit, sau daca a trecut timpul defipt de lege pentru restitutiune*).
    _________________
   *) Pentru exercitarea dreptului la actiunea in anulare.

    _____________
    Cu privire la prescriptia dreptului la actiunea in anulare, a se vedea nota 1 de la art. 1900.

   Art. 960. - Dolul este o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene, intrebuintate de una din parti, sunt astfel, incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat.
    Dolul nu se presupune.
   Art. 961. - Conventia facuta prin eroare, violenta sau dol, nu este nula de drept, ci da loc numai actiunii de nulitate.

   Sectiunea III
  Despre obiectul conventiilor

   Art. 962. - Obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga.
   Art. 963. - Numai lucrurile ce sunt in comert*) pot fi obiectul unui contract.
    __________________
   *) In circuitul civil.

   Art. 964. - Obligatia trebuie sa aiba de obiect un lucru determinat, cel putin in specia sa.
    Cantitatea obiectului poate fi necerta, de este posibila determinarea sa.
   Art. 965. - Lucrurile viitoare pot fi obiectul obligatiei.
    Nu se poate face renuntare la o succesiune ce nu este deschisa, nici se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiune este in chestiune.

   Sectiunea IV
  Despre cauza conventiilor

   Art. 966. - Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect.
   Art. 967. - Conventia este valabila, cu toate ca cauza nu este expresa.
    Cauza este prezumata pana la dovada contrarie.
   Art. 968. - Cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice.

   CAPITOLUL 3
  Despre efectul conventiilor

   Sectiunea I
  Dispozitii generale

   Art. 969. - Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.
    Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege.
   Art. 970. - Conventiile trebuie executate cu buna-credinta.
    Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.
   Art. 971. - In contractele ce au de obiect translatia proprietatii, sau unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimtamantului partilor, si lucrul ramane in rizico-pericolul dobanditorului, chiar cand nu i s-a facut traditiunea lucrului.
    ________________
   1. In cazurile anume prevazute de dispozitii normative speciale, care constituie derogari de la regula generala a art. 971, proprietatea nu se transmite prin simplul consimtamant al partilor.
   2. In ce priveste transmiterea dreptului de proprietate imobiliara a se vedea si:
   - Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 17 alin. 1);
   - Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 4 si 5).

   Art. 972. - Daca lucrul ce cineva s-a obligat succesiv a da la doua persoane este mobil, persoana pusa in posesiune este preferinta si ramane proprietara, chiar cand titlul sau este cu data posterioara, numai posesiunea sa fie de buna-credinta.

   Sectiunea II
  Despre efectul conventiilor in privinta persoanelor a treia

   Art. 973. - Conventiile n-au efect decat intre partile contractante.
   Art. 974. - Creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor, afara de acelea care ii sunt exclusiv personale.
   Art. 975. - Ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor.
   Art. 976. - Cu toate acestea, sunt datori, pentru drepturile enuntate la titlul succesiunii, acela al contractelor de maritaj si drepturilor respective ale sotilor, sa se conformeze cu regulile cuprinse intr-insele.
    _______________
    Dispozitiile art. 1223-1293 Cod civil care alcatuiesc titlul IV din cartea a III-a "Despre contractul de casatorie si despre drepturile respective ale sotilor" au fost abrogate prin art. 49 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

   Sectiunea III
  Despre interpretarea conventiilor

   Art. 977. - Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor.
   Art. 978. - Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, iar nu in acela ce n-ar putea produce nici unul.
   Art. 979. - Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului.
   Art. 980. - Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul.
   Art. 981. - Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul.
   Art. 982. - Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din actul intreg.
   Art. 983. - Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga.
   Art. 984. - Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta, oricat de generali ar fi termenii cu care s-a incheiat.
   Art. 985. - Cand intr-un contract s-a pus anume un caz pentru a se explica obligatia, nu se poate sustine ca printr-acesta s-a restrans intinderea ce angajamentul ar avea de drept in cazurile neexprese.

   CAPITOLUL 4
  Despre cvasi-contracte

   Art. 986. - Cvasi-contractul este un fapt licit si voluntar, din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce intre parti.
    _______________
    Vezi art. 104-106 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245/1 octombrie 1992.

   Art. 987. - Acela care, cu vointa, gere*) interesele altuia, fara cunostinta proprietarului, se obliga tacit a continua gestiunea ce a inceput si a o savarsi, pana ce proprietarul va putea ingriji el insusi.
    ___________________
   *) Administreaza.

   Art. 988. - Gerantul este obligat, cu toate ca stapanul a murit inaintea savarsirii afacerii, a continua gestiunea pana ce eredele va putea lua directiunea afacerii.
   Art. 989. - Gerantul este obligat a da gestiunii ingrijirea unui bun proprietar.
   Art. 990. - Gerantul nu raspunde decat numai de dol, daca fara interventia lui, afacerea s-ar fi putut compromite.
   Art. 991. - Stapanul ale carui afaceri au fost bine administrate este dator a indeplini obligatiile contractate in numele sau de gerant, a-l indemniza de toate acele ce el a contractat personalmente si a-i plati toate cheltuielile utile si necesare ce a facut.
   Art. 992. - Cel ce, din eroare sau cu stiinta, primeste aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit.
   Art. 993. - Acela care, din eroare, crezandu-se debitor, a platit o datorie, are drept de repetitiune in contra creditorului. Acest drept inceteaza cand creditorul, cu buna-credinta, a desfiintat titlul sau de creanta; dar atunci cel ce a platit are recurs in contra adevaratului debitor.
   Art. 994. - Cand cel ce a primit plata a fost de rea-credinta, este dator a restitui atat capitalul, cat si interesele*) sau fructele din ziua platii.
    __________________
   *) Administreaza.

   Art. 995. - Cand lucrul platit nedebit era un imobil sau un mobil corporal, cel ce l-a primit cu rea-credinta este obligat a-l restitui in natura, daca exista, sau valoarea lucrului daca a pierit sau s-a deteriorat chiar in cazuri fortuite, afara numai de va proba ca la aceste cazuri ar fi fost expus lucrul fiind si in posesiunea proprietarului.
    Cel care a primit lucrul, cu buna-credinta, este obligat a-l restitui, daca exista, dar este liberat prin pierderea lui, si nu raspunde de deteriorari.
   Art. 996. - Cand cel ce a primit lucrul cu rea-credinta l-a instrainat, este dator a intoarce valoarea lucrului din ziua cererii in restitutiune.
    Cand cel care l-a primit era de buna-credinta, nu este obligat a restitui decat numai pretul cu care a vandut lucrul.
   Art. 997. - Acela carui se face restitutiunea, trebuie sa despagubeasca pe posesorul chiar de rea-credinta de toate cheltuielile facute pentru conservarea lucrului, sau care au crescut pretul lui.

   CAPITOLUL 5
  Despre delicte si cvasi-delicte

   Art. 998. - Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.
    ________________
    Vezi art. 107-116 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturile de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial nr. 245/1 octombrie 1992.

   Art. 999. - Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.
   Art. 1000. - Suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra.
    Tatal si mama, dupa moartea barbatului, sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce locuiesc cu dansii.
    Stapanii si comitentii, de prejudiciul cauzat de servitorii si prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat.
    Institutorii si artizanii, de prejudiciul cauzat de elevii si ucenicii lor, in tot timpul ce se gasesc sub a lor priveghere.
    Tatal si mama, institutorii si artizanii sunt aparati de responsabilitatea aratata mai sus, daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil.
    _________________
   1. In legatura cu art. 1000 alin. 1 a se vedea si:
   - Codul aerian - Decretul nr. 516, Buletinul Oficial nr. 56 din 30 decembrie 1953, cu modificarile ulterioare (art. 59 si 97);
   - Legea nr. 61/1974 cu privire la desfasurarea activitatilor in domeniul nuclear din Republica Socialista Romania - Buletinul Oficial nr. 136 din 2 noiembrie 1974.
   2. In legatura cu art. 1000 alin. 2, partea din text "dupa moartea barbatului" a fost abrogata implicit prin art. 16, 21 si 105 ale Constitutiei din 1948 care a instituit egalitatea in drepturi intre sexe. A se vedea si art. 25 din Codul familiei - Legea nr. 4/1953, Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile ulterioare, precum si art. 4 alin. 2 si art. 16 alin. 1 din Constitutia Romaniei din 1991.

   Art. 1001. - Proprietarul unui animal, sau acela are se serveste cu dansul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scapat.
   Art. 1002. - Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie.
   Art. 1003. - Cand delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt tinute solidar pentru despagubire.

   CAPITOLUL 6
  Despre deosebitele specii de obligatii

   Sectiunea I
  Despre obligatiile conditionale

    & 1. Despre conditie in genere si despre deosebitele sale specii

   Art. 1004. - Obligatia este conditionala cand perfectarea ei depinde de un eveniment viitor si necert.
   Art. 1005. - Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului.
   Art. 1006. - Conditia potestativa este aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment, pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intampla, sau poate sa-l impiedice.
   Art. 1007. - Conditia mixta este aceea care depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane.
   Art. 1008. - Conditia imposibila sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibita de lege, este nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dansa.
   Art. 1009. - Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sub aceasta conditie sa fie nula.
   Art. 1010. - Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga.
   Art. 1011. - Implinirea conditiei trebuie sa se faca astfel cum au inteles partile sa fie facuta.
   Art. 1012. - Cind obligatia este contractata sub conditia sa un eveniment oarecare se va intampla intr-un timp fixat, conditia este considerata ca neindeplinita, daca timpul a expirat fara ca evenimentul sa se intample.
    Cind timpul nu este fixat, conditia nu este considerata ca cazuta, decat cind este sigur ca evenimentul nu se va mai intampla.
   Art. 1013. - Cind obligatia este contractata sub conditia ca un eveniment n-are sa se intample, intr-un timp defipt, aceasta conditie este indeplinita, daca timpul a expirat, fara ca evenimentul sa se fi intamplat; este asemenea indeplinita, daca inaintea termenului este sigur ca evenimentul nu se va mai intampla; daca nu este timp determinat, conditia este indeplinita numai cand va fi sigur ca evenimentul n-are sa se mai intample.
   Art. 1014. - Conditia este reputata ca indeplinita, cind debitorul obligat, sub aceasta conditie, a impiedicat indeplinirea ei.
   Art. 1015. - Conditia indeplinita are efect din ziua in care angajamentul s-a contractat. Daca creditorul a murit inaintea indeplinirii conditiei, drepturile sale trec erezilor sai.
   Art. 1016. - Creditorul poate, inaintea indeplinirii conditiei, sa exercite toate actele conservatoare dreptului sau.

    & 2. Despre conditia suspensiva

   Art. 1017. - Obligatia, sub conditie suspensiva, este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decat dupa indeplinirea evenimentului.
   Art. 1018. - Cind obligatia este contractata sub o conditie suspensiva, obiectul conventiei ramane in rizico-pericolul debitorului, care s-a obligat a-l da, in caz de indeplinire a conditiei.
    Daca obiectul a pierit, in intregul sau, fara greseala debitorului, obligatia este stinsa.
    Daca obiectul s-a deteriorat, fara greseala debitorului, creditorul este obligat a-l lua in starea in care se gaseste, fara scadere de pret.
    Daca obiectul s-a deteriorat, prin greseala debitorului, creditorul are dreptul sa ceara desfiintarea obligatiei, sau sa ia lucrul in starea in care se gaseste, cu daune interese.

    & 3. Despre conditia rezolutorie

   Art. 1019. - Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert.
    Ea nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor a restitui aceea ce a primit, in caz de neindeplinire a evenimentului prevazut in conditie.
   Art. 1020. - Conditia rezolutorie este subanteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau.
   Art. 1021. - Intr-acest caz, contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cand este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate.

   Sectiunea II
  Despre obligatia cu termen

   Art. 1022. - Termenul se deosebeste de conditie, pentru ca el nu suspenda angajamentul, ci numai amana executarea.
   Art. 1023. - Aceea ce se datoreste cu termen nu se poate cere inaintea termenului, dar ceea ce se plateste inainte nu se mai poate repeti.
   Art. 1024. - Termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca nu rezulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favoarea creditorului.
   Art. 1025. - Debitorul nu mai poate reclama beneficiul termenului, cind este cazut in deconfitura*), sau cand, cu fapta sa, a micsorat sigurantele ce prin contract daduse creditorului sau.
    __________________
   *) Insolvabilitatea unui debitor care nu este comerciant.

   Sectiunea III
  Despre obligatiile alternative

   Art. 1026. - Debitorul unei obligatii alternative este liberat prin predarea unuia din doua lucruri ce erau cuprinse in obligatie.
   Art. 1027. - Alegerea o are debitorul, daca nu s-a acordat expres creditorului.
   Art. 1028. - Debitorul se poate libera predand sau pe unul sau pe altul din lucrurile promise; nu poate insa sili pe creditor a primi parte dintr-insul si parte dintr-altul.
   Art. 1029. - Obligatia este simpla, desi contractata cu mod alternativ, daca unul din doua lucruri promise nu poate fi obiectul obligatiei.
   Art. 1030. - Obligatia alternativa devine simpla, daca unul din lucrurile promise piere, sau nu mai poate fi predat din orice alta cauza, si chiar cand aceasta s-a intamplat din greseala debitorului. Pretul acestui lucru nu poate fi oferit in locu-i.
    Daca amandoua lucrurile au pierit, insa unul dintr-insele prin greseala debitorului, el va plati pretul celui care a pierit in urma.
   Art. 1031. - Cand, in cazul prevazut de articolul precedent, alegerea este, prin conventie, lasata creditorului si numai unul din lucruri a pierit, daca lucrul a pierit fara greseala debitorului, creditorul va lua pe cel ramas; daca a pierit prin greseala debitorului, creditorul poate cere sau lucrul ramas, sau pretul aceluia ce a pierit, daca amandoua lucrurile au pierit prin greseala debitorului, creditorul, dupa alegerea sa, poate sa ceara pretul unuia din ele; daca insa numai unul din ele a pierit prin greseala debitorului, creditorul nu poate cere decat pretul acestui lucru.
   Art. 1032. - Daca amandoua lucrurile au pierit, fara greseala debitorului, obligatia este stinsa.
   Art. 1033. - Aceleasi principii se aplica, cand obligatia alternativa cuprinde mai mult de doua lucruri.

   Sectiunea IV
  Despre obligatiile solidare

    & 1. Despre solidaritatea intre creditori

   Art. 1034. - Obligatia este solidara intre mai multi creditori, cind titlul creantei da anume drept fiecarui din ei a cere plata in tot a creantei si cind plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor.
   Art. 1035. - Poate debitorul plati la oricare din creditorii solidari, pe cat timp nu s-a facut impotriva-i cerere in judecata din partea unuia din creditori.
    Cu toate acestea remisiunea facuta de unul din creditorii solidari, nu elibereaza pe debitor decat pentru partea acelui creditor.
   Art. 1036. - Actul care intrerupe prescriptia in privinta unuia din creditorii solidari, profita la toti creditorii.
   Art. 1037. - Creditorul solidar, care a primit toata datoria, este tinut a imparti cu ceilalti cocreditori, afara numai de va proba ca obligatia este contractata numai in interesul sau.
   Art. 1038. - Creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, in toate actele care pot avea de efect conservarea obligatiei.

    & 2. Despre obligatia solidara intre debitori

   Art. 1039. - Obligatia este solidara din partea debitorilor, cind toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrans pentru totalitate, si ca plata facuta de unul din debitori libereaza si pe ceilalti catre creditor.
   Art. 1040. - Debitorii solidari se pot obliga sub diferite modalitati, adica: unii pur, altii sub o conditie si altii cu termen.
   Art. 1041. - Obligatia solidara nu se prezuma, trebuie sa fie stipulata expres; aceasta regula nu inceteaza decat numai cand obligatia solidara are loc de drept, in virtutea legii.
   Art. 1042. - Creditorul unei obligatii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fara ca debitorul sa poata opune beneficiul de diviziune.
   Art. 1043. - Actiunea intentata contra unuia din debitori nu popreste pe creditor de a exercita asemenea actiune si in contra celorlalti debitori.
   Art. 1044. - Daca lucrul debit a pierit din culpa unui sau mai multor debitori solidari, ceilalti debitori nu raman liberati de obligatia de a plati pretul lucrului, dar nu sunt raspunzatori pentru daune.
    Debitorii care au intarziat de a plati sunt in culpa.
    Creditorul nu poate cere daune decat numai in contra debitorilor in culpa.
   Art. 1045. - Actiunea intentata in contra unuia din debitori intrerupe prescriptia in contra tuturor debitorilor.
   Art. 1046. - Cererea de dobanda facuta in contra unuia din debitorii solidari face a curge dobanda in contra tuturor debitorilor.
   Art. 1047. - Codebitorul solidar, in contra caruia creditorul a intentat actiune, poate opune toate exceptiile care ii sunt personale, precum si acelea care sunt comune tuturor debitorilor.
    Debitorul actionat nu poate opune acele exceptii care sunt curat personale ale vreunui din ceilalti codebitori.
   Art. 1048. - Cand unul din debitori devine erede unic al creditorului, sau cand creditorul devine unic erede al unui din debitori, confuziunea nu stinge creanta decat pentru partea debitorului sau a creditorului.
   Art. 1049. - Creditorul, care consimte a se imparti datoria in privinta unuia din codebitori, conserva actiunea solidara in contra celorlalti debitori, dar cu scazamintul partii debitorului, pe care l-a liberat de solidaritate.
   Art. 1050. - Creditorul care primeste separat partea unuia din debitori, fara ca in chitanta sa-si rezerve solidaritatea sau drepturile sale in genere, nu renunta la solidaritate decat in privinta acestui debitor.
    Nu se intelege ca creditorul a renuntat la solidaritate in favoarea unui debitor, cand primeste de la el o suma egala cu partea ce e dator, daca chitanta nu zice ca acea suma este primita pentru partea debitorului.
    Asemenea, din simpla cerere in judecata formata in contra unuia din debitori pentru partea sa, daca, acesta n-a aderat la cerere*) sau daca nu s-a dat o sentinta de condamnatiune, nu se prezuma renuntarea la solidaritatea in favoarea acelui debitor.
    ___________________
   *) Prin termenii "n-a aderat la cerere" trebuie sa se inteleaga "nu a recunoscut pretentiile formulate prin cerere".

   Art. 1051. - Creditorul, care primeste separat si fara rezerva solidaritatii portiunea unuia din codebitori din venitul renditei sau in dobanzile unei datorii solidare, nu pierde solidaritatea decat pentru venitul si dobanda trecuta, iar nu si pentru cele viitoare, nici pentru capital, afara daca plata separata nu s-a urmat in curs de 10 ani consecutivi.
   Art. 1052. - Obligatia solidara, in privinta creditorului, se imparte de drept intre debitori; fiecare din ei nu este dator unul catre altul decat numai partea sa.
   Art. 1053. - Codebitorul solidar care a platit debitul in totalitate nu poate repeti de la ceilalti decat numai de la fiecare partea sa.
    Daca unul dintre codebitori este nesolvabil, atunci pierderea cauzata de nesolvabilitatea acestuia se imparte cu analogie*) intre ceilalti codebitori solvabili si intre acela care a facut plata.
    ________________
   *) In mod proportional.

   Art. 1054. - Cand creditorul a renuntat la solidaritate, in favoarea unul sau mai multi din debitori, daca unul sau mai multi din ceilalti codebitori devin nesolvabili, partea acestora se va imparti cu analogie*) intre toti ceilalti codebitori, cuprinzandu-se si acei care au fost descarcati de solidaritate.
    _________________
   *) In mod proportional.

   Art. 1055. - Daca datoria solidara era facuta numai in interesul unuia din debitorii solidari, acesta in fata cu ceilalti codebitori raspunde pentru toata datoria caci, in raport cu el, ei nu sant priviti decat ca fidejusori.
   Art. 1056. - Codebitorul solidar reprezinta pe ceilalti codebitori in toate actele care pot avea de efect stingerea sau imputinarea obligatiei.

   Sectiunea V
  Despre obligatiile divizibile si nedivizibile

   Art. 1057. - Obligatia este nedivizibila cand obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face in parti nici materiale nici intelectuale.
   Art. 1058. - Obligatia este inca nedivizibila, cand obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate.
   Art. 1059. - Solidaritatea contractata nu da unei obligatii caracterul de nedivizibilitate.

    & 1. Despre efectele obligatiei divizibile

   Art. 1060. - Obligatia primitoare de diviziune trebuie sa se execute intre creditor si debitor ca si cum ar fi nedivizibila. Divizibilitatea nu se aplica decit in privinta erezilor lor, care nu pot cere creanta, sau care nu sunt tinuti de a o plati decat in proportie cu partile lor ereditare.
   Art. 1061. - Principiul din articolul precedent nu se aplica in privinta erezilor debitorului:
   1. cand debitul are de obiect un corp cert;
   2. cand unui din erezi este insarcinat singur, prin titlu, cu executarea obligatiei;
   3. cand rezulta sau din natura obligatiei, sau din aceea a lucrului ce ea are de obiect, sau din scopul ce partile isi au propus prin contract, ca intentia lor a fost ca debitul sa nu se poata achita in parti.
    In cel dintai caz, eredele, care poseda lucrul debit, poate fi actionat pentru totalitate, ramanandu-i recurs in contra celorlalti erezi.
    In cel de al doilea caz, numai eredele insarcinat cu plata debitului, si in cel de al treilea caz, fiecare erede poate fi actionat pentru totalitate, ramanadu-i recurs in contra coerezilor sai.

    & 2. Despre efectele obligatiei nedivizibile

   Art. 1062. - Fiecare din cei care au contractat impreuna un debit nedivizibil este obligat pentru totalitate, cu toate ca obligatia nu este contractata solidar.
   Art. 1063. - Sunt obligati asemenea in tot si erezii aceluia care a contractat obligatia nedivizibila.
   Art. 1064. - Fiecare din erezii creditorului poate pretinde in totalitate executarea obligatiei nedivizibile.
    Un singur erede nu poate face remisiunea totalitatii debitului, nu poate primi pretul in locul lucrului.
    Daca unul din erezi a remis singur debitul sau a primit pretul lucrului, coeredele sau nu poate pretinde lucrul nedivizibil decat cu scaderea partii eredelui, care a facut remisiunea sau care a primit pretul.
   Art. 1065. - Eredele debitorului, fiind chemat in judecata pentru totalitatea obligatiei, poate cere un termen ca sa puna in cauza si pe coerezii sai, afara numai daca debitul va fi de natura a nu putea fi achitat decat de eredele tras in judecata, care atunci poate sa fie osindit singur, ramanandu-i recurs in contra coerezilor.

   Sectiunea VI
  Despre obligatiile cu clauza penala

   Art. 1066. - Clauza penala este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru executarea unei obligatii, se leaga a da un lucru in caz de neexecutare din parte-i.
    ________________
    In legatura cu inadmisibilitatea clauzei penale in cazul contractului de imprumut, a se vedea Legea nr. 313/1879 pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte - Monitorul Oficial nr. 40 din 20 februarie 1879.

   Art. 1067. - Nulitatea obligatiei principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligatiei principale.
   Art. 1068. - Creditorul are facultatea de a cere de la debitorul care n-a executat la timp, sau indeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligatiei principale.
   Art. 1069. - Clauza penala este o compensatie a daunelor interese, ce creditorul sufera din neexecutarea obligatiei principale.
    Nu poate dar creditorul cere deodata si penalitatea si obiectul obligatiei principale, afara daca penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla intarziere a executarii.
   Art. 1070. - Penalitatea poate fi imputinata de judecator, cand obligatia principala a fost executata in parte.
   Art. 1071. - Cand obligatia principala, contractata cu o clauza penala, este nedivizibila, penalitatea este debita prin contraventia unuia singur din erezi, si se va putea cere sau in totalitate, in contra aceluia care a comis contraventia sau de la fiecare erede in proportie cu partea sa ereditara, iar ipotecar pentru tot.
    Acela din erezi care a platit are recurs in contra eredelui din faptul caruia s-a indeplinit conditia penalitatii.
   Art. 1072. - Cand obligatia principala contractata cu o clauza penala este divizibila, nu ramane supus la penalitate decat acel erede al debitorului care a calcat legamantul, si acesta numai pentru partea la care este tinut in obligatia principala, fara a avea creditorul vreo actiune in contra acelora care au executat obligatia principala.
    Aceasta regula primeste exceptie in cazul cand cugetul partilor a fost ca plata obligatiei principale sa nu poata fi facuta in parti, si unul din coerezi a impiedicat executarea obligatiei pentru totalitate. In acest caz creditorul poate cere de la acesta penalitatea intreaga, iar de la ceilalti coerezi numai partea lor ereditara, ramanand recursul ce au in contra eredelui care a impiedicat executarea obligatiei.

   CAPITOLUL 7
  Despre efectele obligatiilor

   Art. 1073. - Creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare.
   Art. 1074. - Obligatia de a da cuprinde pe aceea de a preda lucrul si de a-l conserva pana la predare.
    Lucrul este in rizico-pericolul creditorului, afara numai cand debitorul este in intarziere; in acest caz rizico-pericolul este al debitorului.
   Art. 1075. - Orice obligatie de a face sau de a nu face se schimba in dezdaunari, in caz de neexecutare din partea debitorului.
   Art. 1076. - Creditorul poate cere a se distrui*) ceea ce s-a facut, calcandu-se obligatia de a nu face si poate cere a fi autorizat a distrui*) el insusi, cu cheltuiala debitorului, afara de dezdaunari.
    _________________
   *) Distruge.

   Art. 1077. - Nefiind indeplinita obligatia de a face, creditorul poate asemenea sa fie autorizat de a o aduce el la indeplinire, cu cheltuiala debitorului.
   Art. 1078. - Daca obligatia consista in a nu face, debitorul, care a calcat-o, este dator de a da despagubire pentru simplul fapt al contraventiei.
   Art. 1079. - Daca obligatia consista in a da sau in a face, debitorul se va pune in intarziere prin o notificare ce i se va face prin tribunalul domiciliului sau.
    Debitorul este de drept in intarziere:
   1. in cazurile anume determinate de lege;
   2. cand s-a contractat expres ca debitorul va fi in intarziere la implinirea termenului, fara a fi necesitatea de notificare;
   3. cand obligatia nu putea fi indeplinita decat in un timp determinat, ce debitorul a lasat sa treaca.
   Art. 1080. - Diligenta ce trebuie sa se puna in indeplinirea unei obligatii este totdeauna aceea a unui bun proprietar.
    Aceasta regula se aplica cu mai mare sau mai mica rigoare in cazurile anume determinate de aceasta lege.
   Art. 1081. - Daunele nu sint debite decat atunci cand debitorul este in intarziere de a indeplini obligatia sa, afara numai de cazul cand lucrul ce debitorul era obligat de a da sau a face, nu putea fi dat nici facut decat intr-un timp oarecare ce a trecut.
   Art. 1082. - Debitorul este osandit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligatiei, sau pentru intarzierea executarii, cu toate ca nu este rea-credinta din parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza straina, care nu-i poate fi imputata.
   Art. 1083. - Nu poate fi loc la daune-interese cand, din o forta majora sau din un caz fortuit, debitorul a fost poprit de a da sau a face aceea la care se obligase, sau a facut aceea ce-i era poprit.
   Art. 1084. - Daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind in genere pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit, afara de exceptiile si modificarile mai jos mentionate.
   Art. 1085. - Debitorul nu raspunde decat de daunele-interese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute la facerea contractului, cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau.
   Art. 1086. - Chiar in cazul cind neexecutarea obligatiei rezulta din dolul debitorului, daunele-interese nu trebuie sa cuprinda decat aceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei.
   Art. 1087. - Cand conventia cuprinde ca partea care nu va executa va plati o suma oarecare dreptul daune-interese, nu se poate acorda celeilalte parti o suma nici mai mare nici mai mica.
   Art. 1088. - La obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate.
    Aceste daune-interese se cuvin sa faca ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept.
    ________________
    Dobanda legala a fost stabilita la 6% anual prin art. 1 din Decretul nr. 311/1954 pentru stabilirea dobanzii legale - Buletinul Oficial nr. 38 din 9 august 1954.

   Art. 1089. - Dobanda pe timpul trecut poate produce dobanda, sau prin cerere in judecata sau prin conventie speciala, numai ca, sau in cerere sau in conventie, sa fie chestiune de dobanda debita cel putin pentru un an intreg.
    Clauza prin care, de mai inainte si in momentul formarii unei conventii alta decat o conventie comerciala, se va stipula dobanda la dobanzile datorite pentru un an sau pentru mai putin, ori mai mult de un an, sau la alte venituri viitoare, se va declara nula.
    _______________
    Decretul nr. 311/1954 pentru stabilirea dobanzii legale - Buletinul Oficial nr. 38 din 9 august 1954 prevede, prin art. 3, ca dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate si ca ea nu poate fi perceputa anticipat.

   Art. 1090. - Cu toate acestea, veniturile pe timpul trecut, precum: arenzi, chirii, venituri de rendite perpetue sau pe viata, produc dobanda din ziua cererii sau a conventiei.
    Aceeasi regula se aplica la restitutiuni de fructe si la dobanzile platite de o a treia persoana creditorului, in contul debitorului.
    ________________
    Singurul contract de renta reglementat de Codul civil este cel de renta viagera.

   CAPITOLUL 8
  Despre stingerea obligatiilor

   Art. 1091. - Obligatiile se sting prin plata, prin novatiune, prin remitere voluntara, prin compensatie, prin confuziune, prin pierderea lucrului, prin anulare sau resciziune, prin efectul conditiei rezolutorii si prin prescriptie.

   Sectiunea I
  Despre plata

    & 1. Despre plata in genere

   Art. 1092. - Orice plata presupune o datorie; ceea ce s-a platit fara sa fie debit este supus repetitiunii.
    Repetitiunea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale, care au fost achitate de buna voie.
    _________________
    Cu privire la dreptul debitorului, care a executat obligatia dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris, a se vedea Decretul nr. 167/1958, privitor la prescriptia extinctiva - Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, cu modificarile ulterioare (art. 20).

   Art. 1093. - Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.
    Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului.
   Art. 1094. - Obligatia de a face nu se poate achita de alta persoana in contra vointei creditorului, cind acesta are interes ca debitorul s-o indeplineasca.
   Art. 1095. - Plata, ca sa fie valabila, trebuie facuta de proprietarul capabil de a instraina lucrul dat in plata.
    Cu toate acestea, plata unei sume in bani, sau altor lucruri ce se consuma prin intrebuintare, nu poate fi repetita contra creditorului ce le-a consumat de buna-credinta, desi plata s-a facut de o persoana ce nu era proprietar sau care nu era capabila de a instraina.
    _______________
    Potrivit art. 126 din alin. 2 din Codul familiei, creantele pe care le au fata de minor tutorele, sotul acestuia, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pot fi platite numai cu aprobarea autoritatii tutelare.

   Art. 1096. - Plata trebuie sa se faca creditorului sau imputernicitului sau, sau aceluia ce este autorizat de justitie sau de lege a primi pentru dansul.
    Plata data aceluia ce n-are imputernicire de a primi pentru creditor, este valabila, daca acest din urma o ratifica sau profita de dansa.
   Art. 1097. - Plata facuta cu buna-credinta acelui ce are creanta in posesiunea sa este valabila chiar daca in urma posesorul ar fi evins.
   Art. 1098. - Daca creditorul este necapabil de a primi, plata ce i se face nu este valabila, afara numai daca si debitorul probeaza ca lucrul platit a profitat creditorului.
   Art. 1099. - Plata facuta de debitor creditorului sau in urma unui sechestru sau opozitii*) nu este valabila in privinta creditorilor sechestrati si oponenti; acestia pot, in virtutea dreptului lor, sa-l sileasca a plati din nou; debitorul insa, in acest caz, are recurs in contra creditorului.
    _________________
   *) Prin termenii "sechestru sau opozitii", textul art. 1099 se refera la poprirea in mainile celor de-al treilea.

   Art. 1100. - Creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decat acela ce i se datoreste, chiar cand valoarea lucrului oferit ar fi egala sau mai mare.
   Art. 1101. - Debitorul nu poate sili pe creditor a primi parte din datorie, fie datoria divizibila chiar.
    Cu toate acestea, judecatorii pot, in considerarea pozitiei debitorului, sa acorde mici termene pentru plata si sa opreasca executarea urmaririlor, lasand lucrurile in starea in care se gasesc.
    Judecatorii insa nu vor uza de aceasta facultate decit cu mare rezerva.
   Art. 1102. - Debitorul unui corp cert si determinat este liberat prin tradarea*) lucrului in starea in care se gasea la predare, daca deteriorarile ulterioare nu sunt ocazionate prin faptul sau greseala sa, nici prin aceea a persoanelor pentru care este responsabil, sau daca inaintea acestor deteriorari n-a fost in intarziere.
    _________________
   *) Predarea.

   Art. 1103. - Daca datoria este un lucru determinat numai prin specia sa, debitorul, ca sa se libereze, nu este dator a-l da de cea mai buna specie, nici insa de cea mai rea.
   Art. 1104. - Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie.
    Daca locul nu este aratat, plata, in privinta lucrarilor certe si determinate, se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii.
    In orice alt caz, plata se face la domiciliul debitorului.
   Art. 1105. - Cheltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina debitorului.

    & 2. Despre plata prin subrogatie

   Art. 1106. - Subrogatia in drepturile creditorului, facuta in folosul unei a treia persoane ce plateste, este sau conventionala sau legala.
   Art. 1107. - Aceasta subrogare este conventionala:
   1. cand creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra debitorului; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta tot intr-un timp cu plata;
   2. cand debitorul se imprumuta cu o suma spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului. Ca sa fie valabila aceasta subrogatie, trebuie sa se faca actul de imprumut si chitanta inaintea tribunalului, sa se declare in actul de imprumut ca suma s-a luat pentru a face plata, si in chitanta sa fie declarat ca plata s-a facut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor. Aceasta subrogatie se opereaza fara concursul vointei creditorului.
    __________________
   1. A se vedea si:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
   2. A se vedea si Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 76), potrivit careia cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea stramutarii dreptului de ipoteca, in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatia.

   Art. 1108. - Subrogatia se face de drept:
   1. in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta;
   2. in folosul aceluia care, dobandind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil era ipotecat;
   3. in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface;
   4. in folosul eredelui beneficiar, care a platit din starea sa datoriile succesiunii.
   Art. 1109. - Subrogatia stabilita prin articolele precedente se opereaza atat in contra fidejusorului, cat si in contra debitorului. Ea nu poate desfiinta dreptul creditorului, cand plata i s-a facut numai pentru parte din datorie; in acest caz el poate exercita, pentru ce are a mai lua, aceleasi drepturi ce exercita si subrogatul, pentru partea platita, celui cui a facut o plata partiala.

    & 3. Despre imputatia platii

   Art. 1110. - Debitorul, avand mai multe datorii, al caror obiect este de aceeasi speta, are dreptul de a declara, cand plateste, care este datoria ce voieste a desface.
   Art. 1111. - Debitorul unei datorii, pentru care se plateste dobanda, sau o rendita, nu poate, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata ce face pe capital cu preferinta asupra renditei sau a dobanzii. Plata partiala, facuta pe capital si dobanda, se imputa mai intai asupra dobanzii.
   Art. 1112. - Cand debitorul unor deosebite datorii a primit o chitanta prin care creditorul imputa aceea ce a luat special asupra uneia din aceste datorii, debitorul nu mai poate cere ca imputatia sa se faca asupra unei alte datorii, afara numai daca creditorul l-a amagit, sau l-a surprins.
   Art. 1113. - Cand in chitanta nu se zice nimic despre imputatie, plata trebuie sa se impute asupra aceleia din datorii ajunse la termen, pe care debitorul, in acel timp, avea mai mare interes a o desface. In caz de o datorie ajunsa la termen si alta neajunsa, desi aceasta din urma ar fi mai oneroasa, imputatia se face asupra celei ajunse la termen.
    Daca datoriile sunt de egala natura, imputatia se face asupra celei mai vechi; daca datoriile sunt in toate egale, imputatia se face proportional asupra tuturora.

    & 4. Despre ofertele de plata si despre consemnatiuni

   Art. 1114. - Cand creditorul unei sume de bani refuza de a primi plata, debitorul poate sa-i faca oferte reale, si, refuzand creditorul de a primi, sa consemneze suma.
    Ofertele reale, urmate de consemnatiune, libereaza pe debitor; ele, in privinta-i, tin loc de plata, de sunt valabil facute, si suma consemnata, cu acest mod, este in rizico-pericolul creditorului.
    _________________
    Procedura ofertei de plata si a consemnatiunii este reglementata prin art. 586-590 inclusiv Cod procedura civil.

   Art. 1115. - Pentru ca ofertele sa fie valabile trebuie:
   1. sa fie facute creditorului, ce are capacitatea de a primi sau acelui ce are dreptul de a primi pentru dansul;
   2. sa fie facute de o persoana capabila de a plati;
   3. sa fie facute pentru toata suma exigibila, pentru rendite si dobanzi datorite, pentru cheltuieli lichidate si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichidate, suma asupra careia se poate reveni, dupa lichidarea acestor cheltuieli;
   4. termenul sa fie implinit, daca a fost stipulat in favoarea creditorului;
   5. conditia sub care datoria s-a contractat sa se fi indeplinit;
   6. ofertele sa fie facute in locul ce s-a hotarat pentru plata, si daca locul pentru plata nu s-a determinat prin o conventie speciala, sa fie facute sau creditorului in persoana, sau la domiciliul sau, sau la domiciliul ales pentru executarea conventiei;
   7. ofertele sa fie facute prin ofiter public*) ce era competent, pentru astfel de acte.
    ________________
   *) Executor judecatoresc.

    ________________
    A se vedea art. 587 Cod procedura civila.

   Art. 1116. - Nu este necesar pentru validitatea consemnatiunii ca ea sa fi fost autorizata de judecator; e destul:
   1. sa fi fost predata de o somatie significata*) creditorului, in care sa se arate ziua, ora si locul unde suma oferita are sa fie depusa;
   2. ca debitorul sa depuna suma oferita in casa de depozite si consemnatiuni**), cu dobanda ei pana in ziua depunerii.
    ___________________
   *) Comunicata.
   **) Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.).

    __________________
    A se vedea si Legea nr. 66 din 3 iulie 1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni publicata in Monitorul Oficial nr. 140 din 5 iulie 1996.

   Art. 1117. - Cheltuielile ofertelor reale si ale consemnatiunii sunt in sarcina creditorului, de sunt facute valabil.
   Art. 1118. - Pe cat timp consemnatiunea nu s-a primit de creditor, debitorul poate sa ia inapoi suma depusa, si intr-acest caz codebitorii sau fidejusorii sai nu sunt liberati.
   Art. 1119. - Cand debitorul a dobandit o hotarare ce are puterea lucrului judecat*), prin care ofertele sau consemnatiunea s-au declarat bune si valabile, el nu mai poate, chiar cu consimtamantul creditorului, sa-si retraga suma depusa in prejudiciul codebitorului sau fidejusorilor sai.
    ____________________
   *) Hotarare definitiva, astfel cum e determinata prin art. 377 Cod procedura civila.

   Art. 1120. - Creditorul, care a consimtit ca debitorul sa-si retraga consemnatiunea, dupa ce aceasta s-a declarat valabila printr-o hotarare ce dobandise puterea lucrului judecat*), pierde dreptul de privilegii sau ipoteci ce avea pentru plata creantei sale.
    _____________________
   *) Hotarare definitiva, astfel cum e determinata prin art. 377 Cod procedura civila.

   Art. 1121. - Daca lucrul debit este un corp cert care trebuie a se trada*) in locul unde se gaseste, debitorul este obligat a soma pe creditor sa-l ia, printr-un act ce i se va notifica sau in persoana sau la domiciliul sau, sau la domiciliul ales pentru executarea conventiei. Dupa aceasta somatie, daca creditorul nu-si ia lucrul si debitorul are trebuinta de locul unde este pus, acesta din urma poate lua permisiunea justitiei ca sa-l depuna in alta parte.
    _____________________
   *) A se preda.

    & 5. Despre cesiunea bunurilor *)
    ______________
   *) In stadiul actual al legislatiei civile, cesiunea bunurilor nu are aplicabilitate practica.

   Art. 1122. - Cesiunea bunurilor este abandonarea starii sale intregi, facuta de debitorul ce nu poate plati creditorului sau creditorilor sai.
   Art. 1123. - Cesiunea bunurilor este voluntara sau judiciara.
   Art. 1124. - Cesiunea bunurilor voluntara este aceea ce se accepta de creditori de buna voie si care n-are alt efect decat acela ce rezulta chiar din stipulatiile conventiei incheiate intre ei si debitor.
   Art. 1125. - Cesiunea bunurilor este un beneficiu pe care legea il acorda debitorului nefericit si de buna-credinta, carui, ca sa-si poate redobandi libertatea, i se permite sa dea creditorilor sai inaintea justitiei toate bunurile sale, si chiar in caz de stipulatie contrarie.
   Art. 1126. - Abrogat.*
    __________
    *Articolul a fost abrogat prin art. VIII din O.U.G. nr. 138/2000.

   Art. 1127. - Abrogat.*
    __________
    *Articolul a fost abrogat prin art. VIII din O.U.G. nr. 138/2000.

   Sectiunea II
  Despre novatiune

   Art. 1128. - Notiunea se opereaza in trei feluri:
   1. cand debitorul contracteaza in privinta creditorului sau o datorie noua ce se substituie celei vechi care este stinsa;
   2. cind un nou debitor este substituit celui vechi, care este descarcat de creditor;
   3. cand, prin efectul unui nou angajament, un nou creditor este substituit celui vechi, catre care debitorul este descarcat.
   Art. 1129. - Novatiunea nu se opereaza decat intre persoane capabile de a contracta.
   Art. 1130. - Novatiunea nu se prezuma. Vointa de a o face trebuie sa rezulte evident din act.
   Art. 1131. - Novatiunea, prin substituirea unui nou debitor, poate sa se opereze fara concursul primului debitor.
   Art. 1132. - Delegatia, prin care un debitor da creditorului un alt debitor ce se obliga catre dansul, nu opereaza novatiunea, daca creditorul n-a declarat expres, ca descarca pe debitorul ce a facut delegatia.
   Art. 1133. - Creditorul ce a descarcat pe debitorul de care s-a facut delegatia n-are recurs in contra acestui debitor, daca debitorul delegat devine nesolvabil, afara de cazul cand prin act se rezerva expres acest drept, sau cand delegatul este declarat falit sau cazut in deconfitura*), in momentul delegatiei.
    __________________
   *) Starea de insolvabilitate a unui debitor care nu este comerciant.

   Art. 1134. - Privilegiile si ipotecile creantei celei vechi nu le are si creanta ce-i este substituita, afara de cazul cand creditorul le-a rezervat expres.
    __________________
    A se vedea Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare - Monitorul Oficial nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificarile ulterioare (art. 75) potrivit careia daca ipoteca creantei novate a fost rezervata pentru garantarea noii creante, aceasta se va inscrie cu rangul vechii ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind novatiunea.

   Art. 1135. - Cand novatiunea se opereaza prin substituirea unui nou debitor, privilegiile si ipotecile primitive ale creantei nu pot trece asupra bunurilor noului debitor.
   Art. 1136. - Cand novatiunea se opereaza intre creditor si unul din debitorii solidari, privilegiile si ipotecile vechii creante nu se pot rezerva decat asupra bunurilor acelui care contracta noua datorie.
   Art. 1137. - Codebitorii sunt liberati prin novatiunea facuta intre creditori si unul din debitorii solidari.
    Novatiunea facuta in privinta debitorului principal libereaza cautiunile.

   Sectiunea III
  Despre remiterea datoriei

   Art. 1138. - Remiterea voluntara a titlului original facuta de creditor debitorului da proba liberatiunii.
    Remiterea voluntara a copiei legalizate a titlului lasa a se presupune remiterea datoriei sau plata, pana la proba contrarie.
    ________________
    Dispozitiile art. 1138 se refera prin termenii "titlului original" la inscrisul sub semnatura privata, iar prin termenii "copiei legalizate a titlului" la inscrisul autentic sau la copia legalizata a unei hotarari judecatoresti investita cu formula executorie.

   Art. 1139. - Remiterea lucrului dat ca siguranta nu este de ajuns ca sa se faca a se presupune remiterea datoriei.
   Art. 1140. - Remiterea titlului original sau a copiei legalizate a titlului facuta unuia din debitori are aceleasi efect in folosul codebitorilor.
    _________________
    A se vedea, de asemenea, nota de la art. 1138.

   Art. 1141. - Remiterea sau descarcarea expresa facuta in folosul unuia din codebitorii solidari libereaza pe toti ceilalti, afara numai daca creditorul si-a rezervat anume drepturile sale in contra acestor din urma.
    In cazul din urma, creditorul nu poate cere plata datoriei decat scazand partea celui caruia a facut remitere.
   Art. 1142. - Remiterea sau descarcarea expresa facuta debitorului principal libereaza cautiunile.
    Aceea acordata cautiunii nu libereaza pe debitorul principal.
    Aceea acordata unei din cautiuni nu libereaza in totul pe celelalte.
    Aceea acordata unei cautiuni data in urma prin act separat, nu libereaza in nimic pe celelalte.
    Aceea ce creditorul a primit de la o cautiune pentru a o descarca din chezasia sa trebuie sa se impute asupra datoriei si sa descarce pe debitorul principal si pe celelalte cautiuni.

   Sectiunea IV
  Despre compensatie

   Art. 1143. - Cand doua persoane sunt datoare una alteia, se opereaza intre dansele o compensatie care stinge amandoua datoriile in felul si cazurile exprese mai jos.
   Art. 1144. - Compensatia se opereaza de drept, in puterea legii, si chiar cand debitorii n-ar sti nimic despre aceasta; cele doua datorii se sting reciproc in momentul cand ele se gasesc existand deodata si pana la concurenta cotitatilor lor respective.
   Art. 1145. - Compensatia n-are loc decat intre doua datorii care deopotriva au ca obiect o suma de bani, o cantitate oarecare de lucruri fungibile de aceeasi specie si care sunt deopotriva lichide si exigibile.
    Prestatiile in fructe, al caror pret este regulat prin mercuriale, se recompenseaza cu sumele lichide si exigibile.
   Art. 1146. - Termenul de gratie nu impiedica compensatia.
   Art. 1147. - Compensatia se opereaza oricare ar fi cauzele unei sau celeilalte datorii, afara de cazurile:
   1. unei cereri pentru restitutiunea unui lucru ce pe nedrept s-a luat de la proprietar;
   2. unei cereri pentru restitutiunea unui depozit neregulat;
   3. unei datorii declarate nesesizabile.
   Art. 1148. - Compensatia se opereaza in privinta cautiunii, pentru ceea ce creditorul datoreste debitorului principal.
    Compensatia n-are loc, in privinta debitorului principal pentru ceea ce creditorul datoreste cautiunii.
   Art. 1149. - Debitorul, care a acceptat pur si simplu ca un creditor sa faca cesiunea drepturilor sale unei alte persoane, nu mai poate invoca in contra cesionarului compensatia care ar fi avut loc in privinta cedentului, inaintea acceptarii.
    Cand cesiunea s-a notificat debitorului, dar nu s-a acceptat de dansul, nu se impiedica decat compensatia posterioara acestei notificari.
   Art. 1150. - Cand cele doua datorii nu sunt platnice intr-acelasi loc, nu se poate opera compensatia decat platind cheltuielile remiterii*).
    _______________
   *) Cheltuielile pricinuite de efectuarea platii in alt loc.

   Art. 1151. - Cand sunt mai multe datorii compensabile, datorite de aceeasi persoana, se urmeaza, pentru compensatie, regulile stabilite pentru imputatie de art. 1113.
   Art. 1152. - Compensatia n-are loc in prejudiciul drepturilor dobandite de alte persoane. Astfel cel ce, fiind debitor, a devenit creditor in urma sechestrului*) ce i s-a facut de o alta persoana, nu poate invoca compensatia in prejudiciul sechestrantului.
    ________________
   *) Popririi.

   Art. 1153. - Acel ce a platit o datorie stinsa, de drept, prin compensatie, nu mai poate, repetand plata creantei pentru care n-a invocat compensatia, sa pretinda, in prejudiciul altor persoane, privilegiile sau ipotecile acestei creante, afara numai daca este o cauza evidenta, ce l-a facut sa nu cunoasca creanta care trebuia sa compenseze datoria sa.

   Sectiunea V
  Despre confuziune

   Art. 1154. - Cand calitati necompatibile se intalnesc pe capul aceleiasi persoane se face o confuziune, care stinge amandoua drepturile, activ si pasiv.
    _________________
    A se vedea in ceea ce priveste raporturile dintre persoanele juridice Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 8 din 30 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare (art. 41 alin. 1), precum si Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, Monitorul Oficial nr. 126 - 127 din 17 noiembrie 1990.

   Art. 1155. - Confuziunea, ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor si debitor principal, libereaza cautiunile.
    Aceea ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor sau debitor si cautiune, nu aduce stingerea obligatiei principale; aceea ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor si debitor nu profita codebitorilor sai solidari, decat pentru portiunea datorata de dansul.

   Sectiunea VI
  Despre pierderea lucrului datorat si despre diferitele cazuri
in care indeplinirea obligatiei este imposibila

   Art. 1156. - Cand obiectul obligatiei este un corp cert si determinat, de piere, de se scoate din comert, sau se pierde astfel incat absolut sa nu se stie de existenta lui, obligatia este stinsa, daca lucrul a pierit sau s-a pierdut, fara greseala debitorului, si inainte de a fi pus in intarziere.
    Chiar cand debitorul este pus in intarziere, daca nu a luat asupra-si cazurile fortuite, obligatia se stinge, in caz cand lucrul ar fi pierit si la creditor, daca i s-ar fi dat.
    Debitorul este tinut de a proba cazurile fortuite ce alege. Ori in ce chip ar pieri sau s-ar pierde lucrul furat, pierderea sa nu libereaza pe cel ce l-a sustras de a face restitutiunea pretului obligatia se stinge totdeauna cand printr-un eveniment oarecare, ce nu se poate imputa debitorului, se face imposibila indeplinirea acestei obligatii.

   Sectiunea VII
  Despre actiunea de anulare sau resciziune

   Art. 1157. - Minorul poate exercita actiunea in resciziune pentru simpla leziune in contra oricarei conventii.
    ______________
    Art. 1157 a fost implicit modificat prin alin. 1 si 2 din art. 25 al Decretului nr. 32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice - Buletinul Oficial nr. 9 din 31 ianuarie 1954, cu modificarile ulterioare.

   Art. 1158. - Cand leziunea rezulta dintr-un eveniment cauzal si neasteptat, minorul n-are actiunea in resciziune.
   Art. 1159. - Minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea in resciziune.
   Art. 1160. - Minorul comerciant, bancher sau artizan n-are actiunea in resciziune contra angajamentelor ce a luat pentru comertul sau arta sa.
    ______________
    Dispozitia art. 1160 a devenit inaplicabila in privinta comerciantilor, intrucat acestia, potrivit art. 10 din Codul comercial, nu pot avea aceasta calitate inainte de implinirea varstei de 18 ani, varsta la care in prezent se dobandeste majoritatea.

   Art. 1161. - Minorul n-are actiunea in resciziune contra conventiilor facute in contractul de casatorie, daca acesta s-a facut cu consimtamantul si asistenta acelora al caror consimtamant este cerut pentru validitatea casatoriei sale.
    _______________
    Dispozitia art. 1161 a fost abrogata implicit prin abrogarea art. 1223-1293 Cod civil, privitoare la contractul de casatorie, precum si prin abrogarea art. 131 si urm. Cod civil, privitoare la consimtamantul cerut pentru casatoria minorului.

   Art. 1162. - Minorul n-are actiunea in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau cvasi-delictele sale.
   Art. 1163. - Minorul nu mai poate exercita actiune in resciziune in contra angajamentului facut in minoritate, daca l-a ratificat dupa ce a devenit major, si aceasta si in cazul cand angajamentul este nul in forma sa, si in acela cand produce numai leziune.
   Art. 1164. - Cand minorii, interzisii sau femeile maritate sunt admisi, in aceasta calitate, a exercita actiune de resciziune in contra angajamentelor lor, ei nu intorc aceea ce au primit, in urmarea acestor angajamente, in timpul minoritatii, interdictiei sau maritajului, decat daca se probeaza ca au profitat de aceea ce li s-a dat.
    ________________
    Dispozitia art. 1164 a devenit inaplicabila in privinta femeilor maritate, prin efectul Legii privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate - promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.

   Art. 1165. - Majorul nu poate, pentru leziune, sa exercite actiunea in resciziune.
    ________________
    A se vedea si dispozitia art. 694 Cod civil.

   Art. 1166. - Cand formalitatile cerute, in privinta minorilor sau interzisilor, atat pentru instrainarea imobilelor, cat si pentru impartirea unei succesiuni, s-au indeplinit, ei sunt, relativ la aceste acte, considerati ca si cum le-ar fi facut in majoritate sau inaintea interdictiei.
    ________________
    A se vedea in acest sens si art. 105, 129 si 147 din Codul familiei.

   Art. 1167. - In lipsa unui act de confirmare sau de ratificare, este destul ca obligatia sa se execute voluntar, dupa epoca in care obligatia putea fi valabil confirmata sau ratificata.
    Confirmarea, ratificarea sau executarea voluntara, in forma si epoca determinata de lege, tine loc de renuntare in privinta mijloacelor si exceptiilor ce puteau fi opuse acestui act, fara a se vatama insa drepturile persoanelor a treia.
    Confirmarea sau ratificarea, sau executarea voluntara a unei donatiuni, facuta de catre erezi sau reprezentantii donatorului*), dupa moartea sa, tine loc de renuntare, atat in privinta viciilor de forma, cat si in privinta oricarei alte exceptii.
    __________________
   *) Cei care reprezinta drepturile donatorului.

   Art. 1168. - Donatorul nu poate repara, prin nici un act confirmativ, viciurile unei donatii intre vii; nula in privinta formei, ea trebuie sa se refaca cu formele legiuite.

   CAPITOLUL 9
  Despre probatiunea obligatiilor si a platii

   Art. 1169. - Cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.
   Art. 1170. - Dovada se poate face prin inscrisuri, prin martori, prin prezumtii, prin marturisirea unei din parti si prin juramant.
    __________________
    Dovada nu se mai poate face prin juramant in urma abrogarii art. 1207-1222 Cod civil prin Decretul nr. 205/1950 pentru modificarea art. 1206 si 1906 din Codul civil, pentru abrogarea art. 1200 pct. 3 si art. 1207 - 1222 din acelasi cod, precum si pentru abrogarea art. 53 din C. com. - Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950.

   Sectiunea I
  Despre incrisuri

    & 1. Despre titlul autentic

   Art. 1171. - Actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona in locul unde actul s-a facut.
    __________________
    A se vedea cu privire la autentificare:
   - Legea nr. 36 din 12 mai 1995 - Legea notarilor publici si a activitatii notariale - publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 16 mai 1995.
   - Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale, nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995.

   Art. 1172. - Actul care nu poate fi autentic din cauza necompetentei sau a necapacitatii functionarului, sau din lipsa de forme, este valabil ca scriptura sub semnatura privata, daca s-a iscalit de partile contractante.
   Art. 1173. - Actul autentic are deplina credinta in privirea oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata.
    Executarea actului autentic, care este investit cu formula executorie, va fi suspendata prin punerea in acuzatie, cand se intenteaza o actiune criminala*) in contra pretinsului autor al actului. Iar cand in cursul unei instante civile actul se ataca de fals, tribunalele**) pot, dupa imprejurari, a suspenda provizoriu executarea actului.
    _________________
   *) Punerea in miscare a actiunii penale.
   **) Instantele.

    _______________
    In ceea ce priveste defaimarea inscrisului ca fals, a se vedea Cod procedura civila, art. 180 - 184.

   Art. 1174. - Actul cel autentic sau cel sub semnatura privata are tot efectul intre parti despre drepturile si obligatiile ce constata, precum si despre aceea ce este mentionat in act, peste obiectul principal al conventiei, cand mentionarea are un raport oarecare cu acest obiect.
    Dar mentionarile care au de obiect un fapt cu totul strain de acela al conventiei, nu pot servi decat numai la un inceput de dovada.
   Art. 1175. - Actul secret, care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra alto