 |
|
|
|
Codul Penal
Codul Penal din 28/06/2004
Codul Penal al Romāniei* |
___________
*Text actualizat la data
de 30.06.2006, avāndu-se īn vedere următoarele acte:
- Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005
- O.U.G. nr. 58/2005
- O.U.G. nr. 50/2006.
Notă:
Prezentul cod intră īn vigoare la data de 1 septembrie 2008
(vezi art. 512).
PARTEA
GENERALĂ
TITLUL
I
LEGEA PENALĂ ŞI LIMITELE EI DE APLICARE
CAPITOLUL
I
DISPOZIŢII PRELIMINARE
Scopul legii penale
Art. 1. - Legea penală apără, īmpotriva infracţiunilor, Romānia,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea statului, persoana,
drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, precum şi īntreaga ordine de
drept.
Legalitatea incriminării şi a sancţiunilor de drept penal
Art. 2. - (1) Legea prevede faptele care constituie infracţiuni, pedepsele
care se aplică şi măsurile care se pot lua īn cazul săvārşirii acestor fapte.
(2) Nimeni nu poate fi sancţionat pentru o faptă care nu era
prevăzută de lege ca infracţiune la data săvārşirii ei. Nu se poate aplica o
pedeapsă sau nu se poate lua o măsură de siguranţă ori o măsură educativă
neprevăzută de lege la data comiterii faptei.
Crime şi delicte
Art. 3. - Faptele prevăzute de legea penală ca infracţiuni se īmpart,
după gravitatea lor, īn crime şi delicte.
CAPITOLUL
II
APLICAREA LEGII PENALE
Secţiunea
1
Aplicarea legii penale īn timp
Activitatea legii penale
Art. 4. - Legea penală se aplică infracţiunilor săvārşite īn timpul
cāt ea se află īn vigoare.
Neretroactivitatea şi retroactivitatea legii penale
Art. 5. - (1) Legea penală nu se aplică faptelor care, la data cānd au fost
săvārşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni.
(2) Legea penală nu se aplică faptelor săvārşite sub legea veche,
dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. Īn acest caz, executarea pedepselor, a
măsurilor de siguranţă şi a măsurilor educative, pronunţate īn baza legii vechi,
precum şi toate consecinţele penale ale hotărārilor judecătoreşti privitoare la
aceste fapte īncetează prin intrarea īn vigoare a legii noi.
Aplicarea legii penale mai favorabile
Art. 6. - (1) Īn cazul īn care de la săvārşirea infracţiunii pānă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se
aplică legea cea mai favorabilă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi legii declarate
neconstituţionale, precum şi altor acte normative, aprobate de Parlament cu
modificări sau completări ori neaprobate, dacă īn timpul cāt acestea s-au aflat
īn vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.
Aplicarea legii penale mai favorabile īn cazul pedepselor
definitive
Art. 7. - (1) Cānd, după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi
pānă la executarea completă a unei pedepse privative de libertate sau a amenzii,
a intervenit o lege care prevede acelaşi fel de pedeapsă, dar cu un maxim
special mai mic, sancţiunea aplicată se reduce la acest maxim, dacă depăşeşte
maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvārşită.*
(2) Dacă după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare la
detenţiune pe viaţă sau detenţiune severă şi pānă la executarea ei a intervenit
o lege care prevede pentru aceeaşi faptă o altă pedeapsă privativă de libertate,
pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a detenţiunii severe se īnlocuieşte cu maximul
pedepsei privative de libertate prevăzute de legea nouă pentru acea infracţiune.
(3) Dacă legea nouă prevede īn locul pedepsei īnchisorii numai
pedeapsa amenzii, pedeapsa aplicată se īnlocuieşte cu amenda, fără a se putea
depăşi maximul special prevăzut īn legea nouă. Ţināndu-se seama de partea
executată din pedeapsa īnchisorii, executarea amenzii se poate īnlătura īn totul
sau īn parte.
(4) Pedepsele complementare, măsurile de siguranţă, precum şi
măsurile educative neexecutate şi neprevăzute īn legea nouă nu se mai execută,
iar cele care au corespondent īn legea nouă mai favorabilă se execută īn
conţinutul şi limitele prevăzute de această lege.
(5) Cānd o dispoziţie din legea nouă se referă la pedepse
definitiv aplicate, se ţine seama, īn cazul pedepselor executate pānă la data
intrării īn vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau īnlocuită potrivit
dispoziţiilor alin. (1)-(4).
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 1 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Alte situaţii privind aplicarea legii penale mai
favorabile
īn cazul pedepselor definitive
Art. 8. - (1) Cānd după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare şi
pānă la executarea completă a detenţiunii severe, a īnchisorii stricte sau a
īnchisorii a intervenit o lege care prevede acelaşi fel de pedeapsă, dar cu un
maxim special mai mic, iar sancţiunea aplicată este mai mică decāt maximul
special prevăzut de legea nouă, ţināndu-se seama de infracţiunea săvārşită, de
persoana condamnatului, de conduita acestuia după pronunţarea hotărārii sau īn
timpul executării pedepsei şi de timpul cāt a executat din pedeapsă, se dispune
fie menţinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicată nu poate fi coborātă
sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proporţional cu
micşorarea maximului special prevăzut pentru infracţiunea săvārşită.
(2) Dispoziţiile art. 7 alin. (5) se aplică şi īn cazul
condamnărilor arătate īn prezentul articol, executate pānă la data intrării īn
vigoare a legii noi, pedeapsa din hotărāre reducāndu-se cu o treime, fără a
putea fi coborātă sub minimul general al acelei pedepse.
Aplicarea legii penale temporare
Art. 9. - (1) Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvārşite īn
timpul cānd era īn vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată īn
acel interval de timp.
(2) Legea penală temporară este legea penală care prevede data
ieşirii ei din vigoare sau a cărei aplicare este limitată prin natura situaţiei
temporare care a impus-o.
Secţiunea a
2-a
Aplicarea legii penale īn spaţiu
Teritorialitatea legii penale
Art. 10. - (1) Legea penală se aplică infracţiunilor săvārşite pe teritoriul
Romāniei.
(2) Prin teritoriul Romāniei se īnţelege īntinderea de pămānt şi
apele cuprinse īntre frontierele de stat, inclusiv apele maritime interioare,
subsolul şi spaţiul aerian, precum şi marea teritorială cu solul, subsolul şi
spaţiul aerian ale acesteia.
(3) Infracţiunea se consideră săvārşită pe teritoriul Romāniei şi
atunci cānd a fost comisă pe o navă sub pavilion romānesc sau aeronavă romānă,
precum şi atunci cānd pe teritoriul Romāniei ori pe o navă sub pavilion romānesc
sau aeronavă romānă s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs
rezultatul infracţiunii. Platformele de foraj maritim sunt asimilate navelor sub
pavilion romānesc.
Personalitatea legii penale
Art. 11. - Legea penală se aplică infracţiunilor săvārşite īn afara
teritoriului ţării de un cetăţean romān sau de o persoană fără cetăţenie care
are domiciliul īn ţară, dacă fapta este prevăzută ca infracţiune şi de legea
penală a ţării unde a fost săvārşită.
Realitatea legii penale
Art. 12. - (1) Legea penală se aplică infracţiunilor săvārşite īn afara
teritoriului ţării de un cetăţean străin sau de o persoană fără cetăţenie care
nu are domiciliul īn ţară, contra securităţii naţionale a statului romān, contra
unui cetăţean romān sau contra unei persoane juridice romāne, dacă legea penală
romānă prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a detenţiunii severe.
(2) Punerea īn mişcare a acţiunii penale pentru infracţiunile
prevăzute īn alin. (1) se face numai cu autorizarea prealabilă a procurorului
general al Parchetului de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Universalitatea legii penale
Art. 13. - (1) Legea penală se aplică şi altor infracţiuni decāt celor
prevăzute īn art. 12 alin. (1), săvārşite īn afara teritoriului ţării de un
cetăţean străin sau de o persoană fără cetăţenie care nu are domiciliul īn ţară,
dacă:
a) fapta este prevăzută ca infracţiune şi de legea penală a ţării
unde a fost săvārşită;
b) făptuitorul se află īn ţară.
(2) Pentru infracţiunile īndreptate contra intereselor statului
romān, contra unui cetăţean romān sau contra unei persoane juridice romāne,
făptuitorul poate fi judecat şi īn cazul cānd s-a obţinut extrădarea lui.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică īn cazul cānd,
potrivit legii statului īn care făptuitorul a săvārşit infracţiunea, există o
cauză care īmpiedică punerea īn mişcare a acţiunii penale sau continuarea
procesului penal ori executarea pedepsei sau cānd pedeapsa a fost executată ori
este considerată ca executată.
(4) Cānd pedeapsa nu a fost executată sau a fost executată numai
īn parte, se procedează potrivit dispoziţiilor legale privitoare la
recunoaşterea hotărārilor străine.
Legea penală şi convenţiile internaţionale
Art. 14. - Dispoziţiile cuprinse la art. 11-13 se aplică dacă nu se
dispune altfel printr-o convenţie internaţională la care Romānia este parte.
Imunitatea de jurisdicţie
Art. 15. - Legea penală nu se aplică infracţiunilor săvārşite de
reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau de alte persoane care, īn
conformitate cu convenţiile internaţionale, nu sunt supuse jurisdicţiei penale a
statului romān.
Extrădarea
Art. 16. - (1) Extrădarea poate fi acordată sau solicitată pe bază de
convenţie internaţională ori pe bază de reciprocitate.
(2) Condiţiile īn care se acordă sau se solicită extrădarea,
prevăzute īn convenţii internaţionale sau declaraţii de reciprocitate, se
completează cu cele prevăzute īn legea specială.*
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 2 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
TITLUL
II
INFRACŢIUNEA
CAPITOLUL
I
DISPOZIŢII GENERALE
Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii
Art. 17. - (1) Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, care
prezintă pericol social şi este săvārşită cu vinovăţie.
(2) Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale.
Pericolul social al faptei
Art. 18. - Fapta care prezintă pericol social īn īnţelesul legii
penale este orice acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere uneia dintre
valorile arătate īn art. 1 şi pentru sancţionarea căreia este necesară aplicarea
unei pedepse.
Fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni
Art. 19. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege şi prin
conţinutul ei concret, fiind lipsită īn mod vădit de importanţă, nu prezintă
gradul de pericol social al unei infracţiuni.
(2) La stabilirea īn concret a gradului de pericol social se ţine
seama de modul şi mijloacele de săvārşire a faptei, de scopul urmărit, de
īmprejurările īn care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi
putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
(3) Īn cazul faptelor prevăzute īn prezentul articol, procurorul
sau instanţa aplică una dintre următoarele sancţiuni cu caracter administrativ:
a) mustrarea;
b) mustrarea cu avertisment;
c) amendă de la 1.000.000 lei la 25.000.000 lei.
Vinovăţia
Art. 20. - (1) Fapta prevăzută de legea penală care prezintă pericol social
este săvārşită cu vinovăţie cānd este comisă cu intenţie, din culpă sau cu
intenţie depăşită.
1. Fapta este săvārşită cu intenţie cānd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin
săvārşirea acelei fapte;
b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte,
acceptă posibilitatea producerii lui.
2. Fapta este săvārşită din culpă cānd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind
fără temei că el nu se va produce;
b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să īl
prevadă.
(2) Fapta care constă fie īntr-o acţiune, fie īntr-o inacţiune
constituie infracţiune numai cānd este săvārşită cu intenţie.
(3) Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai cānd īn
lege se prevede aceasta.
(4) Există intenţie depăşită cānd rezultatul mai grav produs
printr-o acţiune sau inacţiune intenţionată se datorează culpei făptuitorului.
CAPITOLUL
II
CAUZELE JUSTIFICATIVE
Cauzele justificative
Art. 21. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită īn condiţiile vreuneia dintre cauzele justificative prevăzute de lege.
(2) Efectul cauzelor justificative se extinde şi asupra
participanţilor.
Legitima apărare
Art. 22. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită īn stare de legitimă apărare.
(2) Este īn stare de legitimă apărare acela care săvārşeşte fapte
pentru a īnlătura un atac material, direct, imediat şi injust īndreptat
īmpotriva sa, a altuia sau īmpotriva unui interes general şi care pune īn
pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general.
(3) Se prezumă că este īn legitimă apărare şi acela care
săvārşeşte fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin
violenţă, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, īntr-o locuinţă,
īncăpere, dependinţă sau loc īmprejmuit ţinānd de acestea.
(4) Este, de asemenea, īn legitimă apărare şi acela care, din
cauza tulburării sau temerii, a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu
gravitatea pericolului şi cu īmprejurările īn care s-a produs atacul.
Starea de necesitate
Art. 23. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită de o persoană pentru a salva de la un pericol iminent şi care nu putea
fi īnlăturat altfel, viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia
sau un bun important al său ori al altuia sau un interes general.
(2) Se află īn stare de necesitate şi acela care īn momentul
săvārşirii faptei nu şi-a dat seama că pricinuieşte urmări vădit mai grave decāt
cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era īnlăturat.
Ordinul legii şi comanda autorităţii legitime
Art. 24. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
dacă săvārşirea ei a fost impusă sau autorizată de lege.
(2) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită pentru īndeplinirea unui ordin dat de către autoritatea legitimă, īn
forma prevăzută de lege, dacă acesta nu este īn mod vădit ilegal.
Consimţămāntul victimei
Art. 25. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită cu consimţămāntul victimei, dacă aceasta putea să dispună īn mod legal
de valoarea socială lezată sau pusă īn pericol.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică īn cazul infracţiunilor
contra vieţii. Īn cazul infracţiunilor contra integrităţii corporale sau a
sănătăţii acestea nu se aplică, dacă fapta la care s-a consimţit contravine
legii sau bunelor moravuri.
CAPITOLUL
III
CAUZELE CARE ĪNLĂTURĂ CARACTERUL
PENAL AL FAPTEI
Cauzele care īnlătură caracterul penal al faptei
Art. 26. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
comisă īn condiţiile vreuneia dintre cauzele prevăzute de lege care īnlătură
caracterul penal al faptei.
(2) Efectul cauzelor care īnlătură caracterul penal al faptei nu
se extinde asupra participanţilor, cu excepţia cazului fortuit.
Constrāngerea fizică
Art. 27. - Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită din cauza unei constrāngeri fizice căreia făptuitorul nu i-a putut
rezista.
Constrāngerea morală
Art. 28. - Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită din cauza unei constrāngeri morale, exercitată prin ameninţarea cu un
pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi
īnlăturat īn alt mod.
Cazul fortuit
Art. 29. - Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
al cărei rezultat este consecinţa unei īmprejurări care nu putea fi prevăzută.
Minoritatea făptuitorului
Art. 30. - Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
săvārşită de un minor care la data comiterii acesteia nu īndeplinea condiţiile
legale pentru a răspunde penal.
Iresponsabilitatea
Art. 31. - Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
dacă făptuitorul, īn momentul săvārşirii faptei, fie din cauza alienaţiei
mintale, fie din alte cauze, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau
inacţiunile sale ori nu putea fi stăpān pe ele.
Beţia
Art. 32. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
dacă făptuitorul, īn momentul săvārşirii faptei, se găsea, din cauza unor
īmprejurări independente de voinţa sa, īn stare de beţie completă produsă de
alcool sau de alte substanţe.
(2) Starea de beţie voluntară completă produsă de alcool sau de
alte substanţe nu īnlătură caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, după
caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă.
Eroarea de fapt
Art. 33. - (1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală
cānd făptuitorul, īn momentul săvārşirii acesteia, nu cunoaşte existenţa unei
stări, situaţii sau īmprejurări de care depinde caracterul penal al faptei.
(2) Nu constituie o circumstanţă agravantă īmprejurarea pe care
făptuitorul nu a cunoscut-o īn momentul săvārşirii infracţiunii.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi faptelor săvārşite
din culpă pe care legea penală le pedepseşte, numai dacă necunoaşterea stării,
situaţiei sau īmprejurării respective nu este ea īnsăşi rezultatul culpei.
CAPITOLUL
IV
TENTATIVA
Tentativa
Art. 34. - (1) Tentativa constă īn punerea īn executare a intenţiei de a
săvārşi infracţiunea, executare care a fost īnsă īntreruptă sau nu şi-a produs
efectul.*
(2) Există tentativă şi īn cazul īn care consumarea infracţiunii
nu a fost posibilă din cauza insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor
folosite, ori din cauza īmprejurării că īn timpul cānd s-au săvārşit actele de
executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află.
(3) Nu există tentativă atunci cānd imposibilitatea de consumare
a infracţiunii este consecinţa modului cum a fost concepută executarea.
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 3 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Pedepsirea tentativei
Art. 35. - (1) Tentativa la crimă se pedepseşte īntotdeauna, iar tentativa
la delict numai cānd legea prevede aceasta.
(2) Īn cazul persoanei fizice, tentativa se sancţionează cu o
pedeapsă imediat inferioară categoriei de pedeapsă prevăzută de lege pentru
infracţiunea consumată, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Īn cazul persoanei juridice, tentativa se sancţionează cu o
amendă cuprinsă īntre minimul special şi maximul special al amenzii prevăzute de
lege pentru infracţiunea consumată, reduse la jumătate, dacă legea nu prevede
altfel. La această pedeapsă se poate adăuga una sau mai multe din pedepsele
complementare, cu excepţia dizolvării persoanei juridice.
Desistarea şi īmpiedicarea producerii rezultatului
Art. 36. - (1) Nu se pedepseşte făptuitorul care s-a desistat ori a
īmpiedicat mai īnainte de descoperirea faptei producerea rezultatului.
(2) Dacă actele īndeplinite pānă īn momentul desistării sau
īmpiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracţiune, se aplică
pedeapsa pentru acea infracţiune.
CAPITOLUL
V
PARTICIPAŢIA
Participanţii
Art. 37. - Participanţi sunt persoanele care contribuie la săvārşirea
unei fapte prevăzute de legea penală īn calitate de autori, instigatori sau
complici.
Autor
Art. 38. - (1) Autor este persoana care săvārşeşte īn mod nemijlocit o faptă
prevăzută de legea penală.
(2) Dacă mai multe persoane săvārşesc nemijlocit, īmpreună, o
faptă prevăzută de legea penală, fiecare din ele va fi pedepsită ca autor.
Instigator
Art. 39. - Instigator este persoana care, cu intenţie, determină o
altă persoană să săvārşească o faptă prevăzută de legea penală.
Complice
Art. 40. - (1) Complice este persoana care, cu intenţie, ajută sau
īnlesneşte īn orice mod la săvārşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
(2) Este, de asemenea, complice persoana care promite, īnainte
sau īn timpul săvārşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau
că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvārşirea faptei promisiunea nu
este īndeplinită.
Pedeapsa īn caz de participaţie
Art. 41. - Instigatorul şi complicele la o faptă prevăzută de legea
penală, săvārşită cu intenţie, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege
pentru autor. La stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la
săvārşirea infracţiunii, precum şi de dispoziţiile art. 87.
Circumstanţe personale şi reale
Art. 42. - (1) Circumstanţele privitoare la persoana unui participant nu se
răsfrāng asupra celorlalţi.
(2) Circumstanţele privitoare la faptă se răsfrāng asupra
participanţilor numai īn măsura īn care aceştia le-au cunoscut sau le-au
prevăzut.
Īmpiedicarea săvārşirii faptei
Art. 43. - (1) Participantul nu se pedepseşte dacă īmpiedică īn cursul
executării, dar īnainte de descoperirea faptei, consumarea acesteia.
(2) Dacă actele săvārşite pānă īn momentul īmpiedicării
constituie o altă faptă prevăzută de legea penală, participantului i se aplică
pedeapsa pentru acea faptă.
Participaţia improprie
Art. 44. - (1) Determinarea, īnlesnirea sau ajutarea, īn orice mod, cu
intenţie, la săvārşirea din culpă de către o altă persoană, a unei fapte
prevăzute de legea penală, se sancţionează cu pedeapsa pe care legea o prevede
pentru fapta comisă cu intenţie.
(2) Determinarea, īnlesnirea sau ajutarea, īn orice mod, cu
intenţie, la săvārşirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o
persoană care comite acea faptă fără vinovăţie, se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
(3) Dispoziţiile art. 42 şi 43 se aplică īn mod corespunzător.
CAPITOLUL
VI
RĂSPUNDEREA PENALĂ A PERSOANEI
JURIDICE
Condiţiile răspunderii penale a persoanelor juridice
Art. 45. - (1) Persoanele juridice, cu excepţia statului, a autorităţilor
publice şi a instituţiilor publice, răspund penal, īn cazurile prevăzute de
lege, pentru infracţiunile săvārşite īn numele sau īn interesul persoanelor
juridice, de către organele sau reprezentanţii acestora.
(2) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude
răspunderea penală a persoanei fizice care a participat la săvārşirea aceleiaşi
fapte.
CAPITOLUL
VII
PLURALITATEA DE INFRACŢIUNI
Formele pluralităţii
Art. 46. - Pluralitatea de infracţiuni constituie, după caz, concurs
de infracţiuni sau recidivă.
Concursul de infracţiuni
Art. 47. - (1) Există concurs real de infracţiuni cānd două sau mai multe
infracţiuni au fost săvārşite de aceeaşi persoană, prin două ori mai multe
acţiuni sau inacţiuni, īnainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din
ele.
(2) Există concurs formal de infracţiuni cānd o acţiune sau o
inacţiune săvārşită de aceeaşi persoană, din cauza īmprejurărilor īn care a avut
loc şi urmărilor pe care le-a produs, īntruneşte elementele mai multor
infracţiuni.
(3) Īn cazul concursului formal de infracţiuni, fapta se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă.
Pedeapsa principală īn caz de concurs de infracţiuni
Art. 48. - (1) Īn caz de concurs real de infracţiuni se stabileşte pedeapsa
pentru fiecare infracţiune īn parte, iar din acestea se aplică pedeapsa, īn una
din următoarele modalităţi:
a) cānd s-au stabilit numai pedepse privative de libertate:
1. se aplică pedeapsa cea mai grea stabilită pentru una din
infracţiunile concurente, care poate fi sporită pānă la maximul ei special, iar
cānd acest maxim special nu este īndestulător se poate aplica un spor, fără ca
pedeapsa rezultantă să depăşească totalul duratei pedepselor stabilite pentru
infracţiunile concurente şi nici maximul general al pedepsei imediat superioare
ori
2. se aplică o pedeapsă care reprezintă totalul pedepselor
stabilite pentru infracţiunile concurente, fără ca pedeapsa rezultantă să poată
depăşi maximul general al pedepsei imediat superioare;
b) cānd s-au stabilit numai pedepse cu amenda:
1. se aplică amenda cea mai mare stabilită pentru una din
infracţiunile concurente, care poate fi sporită pānă la maximul ei special, iar
cānd acest maxim special nu este īndestulător se poate aplica un spor, fără ca
pedeapsa rezultantă să depăşească totalul pedepselor cu amenda stabilite de
instanţă pentru infracţiunile concurente şi nici maximul general al amenzii ori
2. se aplică o amendă care reprezintă totalul amenzilor stabilite
pentru infracţiunile concurente, fără ca amenda rezultantă aplicată să poată
depăşi maximul general al amenzii;
c) cānd s-au stabilit pedepse privative de libertate şi pedepse
cu amendă, se aplică pedeapsa privativă de libertate, potrivit dispoziţiilor
lit. a) pct. 1, la care se poate adăuga amenda, īn total sau īn parte.
(2) Dacă vreuna din pedepsele stabilite pentru infracţiunile
concurente este detenţiunea pe viaţă, se aplică această pedeapsă.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi īn cazul cānd
pentru una sau pentru toate infracţiunile concurente s-a pronunţat o hotărāre de
condamnare definitivă.
Pedeapsa complementară şi măsurile de siguranţă īn caz
de
concurs real de infracţiuni
Art. 49. - (1) Dacă pentru una din infracţiunile concurente s-a stabilit şi
o pedeapsă complementară, aceasta se aplică alături de pedeapsa privativă de
libertate.
(2) Pedepsele complementare de natură diferită sau chiar de
aceeaşi natură, dar cu un conţinut diferit, se aplică alături de pedeapsa
privativă de libertate.
(3) Dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeaşi
natură şi cu acelaşi conţinut, se aplică cea mai grea dintre acestea.
(4) Măsurile de siguranţă de aceeaşi natură īn cazul
infracţiunilor concurente se iau o singură dată, iar dacă sunt de natură
diferită, se cumulează.
Recidiva
Art. 50. - (1) Recidivă există īn următoarele cazuri:
a) cānd după rămānerea definitivă a unei hotărāri de condamnare
la o pedeapsă privativă de libertate cuprinsă īntre un an şi 5 ani, condamnatul
săvārşeşte cu intenţie o nouă infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă
privativă de libertate mai mare de un an, īnainte de īnceperea executării
pedepsei, īn timpul executării acesteia sau īn stare de evadare;
b) cānd după rămānerea definitivă a unei hotărāri de condamnare
la o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani, condamnatul săvārşeşte
cu intenţie o nouă infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de
libertate mai mare de un an, īnainte de īnceperea executării pedepsei, īn timpul
executării acesteia sau īn stare de evadare;
c) cānd după executarea unei pedepse privative de libertate
cuprinse īntre un an şi 5 ani, condamnatul săvārşeşte cu intenţie o nouă
infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai mare
de un an;
d) cānd după executarea unei pedepse privative de libertate mai
mare de 5 ani, condamnatul săvārşeşte cu intenţie o nouă infracţiune pentru care
legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.
(2) Există recidivă şi īn cazurile īn care una dintre pedepsele
prevăzute īn alin. (1) este detenţiunea pe viaţă.
(3) Pentru stabilirea stării de recidivă se ţine seama şi de
hotărārea de condamnare pronunţată īn străinătate pentru o faptă prevăzută şi de
legea romānă, dacă hotărārea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii.
Sancţiunea īn caz de recidivă
Art. 51. - (1) Īn cazul recidivei după condamnare prevăzute īn art. 50 alin.
(1) lit. a), se aplică regulile concursului de infracţiuni. Dacă cel condamnat a
executat o parte din pedeapsă, regulile concursului de infracţiuni se aplică
ţinānd seama de pedeapsa care a mai rămas de executat.
(2) Īn cazul recidivei după condamnare prevăzute īn art. 50 alin.
(1) lit. b), pedeapsa stabilită pentru infracţiunea săvārşită ulterior şi
pedeapsa aplicată pentru infracţiunea anterioară se cumulează, fără a se putea
depăşi maximul general al pedepsei imediat superioare. Dacă cel condamnat a
executat o parte din pedeapsă, cumulul se face īntre pedeapsa ce a mai rămas de
executat şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea săvārşită ulterior.
(3) Īn cazul recidivei după executare prevăzută īn art. 50 alin.
(1) lit. c) şi d), se aplică o pedeapsă care poate fi sporită cu pānă la 10 ani,
īn cadrul limitelor pedepsei imediat superioare.*
__________
*Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 4 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Pedeapsa īn unele cazuri cānd nu există recidivă
Art. 52. - Cānd după condamnarea definitivă cel condamnat săvārşeşte o
nouă infracţiune, īnainte de īnceperea executării pedepsei, īn timpul executării
acesteia sau īn stare de evadare, şi nu sunt īntrunite condiţiile prevăzute de
lege pentru starea de recidivă, pedeapsa se aplică potrivit regulilor
concursului de infracţiuni.
Condamnări care nu atrag starea de recidivă
Art. 53. - (1) La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de
hotărārile de condamnare privitoare la:
a) infracţiunile săvārşite īn timpul minorităţii;
b) infracţiunile săvārşite din culpă;
c) infracţiunile amnistiate;
d) faptele care nu mai sunt prevăzute ca infracţiuni de legea
penală.
(2) De asemenea, nu se ţine seama de condamnările pentru care a
intervenit reabilitarea sau īn cazul cărora s-a īmplinit termenul de
reabilitare.
Pedeapsa īn cazul pluralităţii de infracţiuni
săvārşite
de persoana juridică
Art. 54. - (1) Īn caz de concurs de infracţiuni săvārşit de persoana
juridică, se aplică amenda pānă la maximul special prevăzut īn art. 80 alin. (2)
sau (3) pentru infracţiunea cea mai gravă, care poate fi majorat cu o pătrime.
(2) Īn cazul īn care persoana juridică a mai fost condamnată
anterior definitiv pentru o infracţiune, se aplică dispoziţiile alin. (1), dacă
pedeapsa aplicată pentru infracţiunea anterioară nu a fost executată. Dacă
pedeapsa anterioară a fost executată, se aplică pedeapsa amenzii pānă la maximul
special prevăzut īn art. 80 alin. (2) sau (3), care poate fi majorat cu o
treime.
(3) Pedepsele complementare se pot cumula.
Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe
Art. 55. - (1) Īn cazul infracţiunii continuate şi al infracţiunii complexe
nu există pluralitate de infracţiuni.
(2) Infracţiunea este continuată cānd o persoană săvārşeşte la
diferite intervale de timp, dar īn realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau
inacţiuni care prezintă fiecare īn parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni. Īn
acest caz, se aplică pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvārşită,
la care se poate adăuga un spor pānă la maximul special, iar cānd acest maxim nu
este īndestulător se poate aplica un spor fără ca pedeapsa să poată depăşi
maximul general al acelei pedepse.*
(3) Infracţiunea este complexă cānd īn conţinutul său intră, ca
element constitutiv sau ca element circumstanţial agravant, o acţiune sau
inacţiune care constituie prin ea īnsăşi o faptă prevăzută de legea penală.
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 5 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din 12.04.2005.
Recalcularea pedepsei pentru infracţiunea continuată sau
complexă
Art. 56. - Dacă cel condamnat definitiv pentru o infracţiune
continuată sau complexă este judecat ulterior şi pentru alte acţiuni sau
inacţiuni care intră īn conţinutul aceleiaşi infracţiuni, ţināndu-se seama de
infracţiunea săvārşită īn īntregul ei, se stabileşte o pedeapsă corespunzătoare,
care nu poate fi mai mică decāt cea pronunţată anterior.
TITLUL
III
PEDEPSELE
CAPITOLUL
I
CATEGORIILE ŞI LIMITELE GENERALE ALE
PEDEPSELOR
CARE SE APLICĂ PERSOANEI FIZICE
Pedeapsa şi scopul ei
Art. 57. - (1) Pedeapsa este o măsură de constrāngere aplicată īn scopul
reeducării condamnatului şi al prevenirii săvārşirii de noi infracţiuni.
(2) Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi
nici să īnjosească persoana condamnatului.
Felurile pedepselor
Art. 58. - (1) Pedepsele care se aplică persoanei fizice sunt: pedepse
principale, pedepse complementare şi pedepse accesorii.
(2) Pedepsele principale se īmpart īn: pedepse principale pentru
crime şi pedepse principale pentru delicte.
(3) Pedepsele principale pentru crime sunt:
a) detenţiunea pe viaţă;
b) detenţiunea severă īntre 15 şi 30 de ani.
(4) Pedepsele principale pentru delicte sunt:
a) īnchisoarea strictă īntre un an şi 15 ani;
b) īnchisoarea īntre 15 zile şi un an;
c) amenda sub forma zilelor-amendă, īntre 5 şi 360 de zile,
fiecare zi fiind socotită īntre 100.000 lei şi 1.000.000 lei;
d) munca īn folosul comunităţii, īntre 100 şi 500 de ore.
(5) Pedepsele complementare pentru crime şi delicte sunt:
a) interzicerea exerciţiului unor drepturi de la un an la 10 ani;
b) degradarea militară.
(6) Pedeapsa accesorie pentru crime şi delicte constă īn
interzicerea exerciţiului tuturor drepturilor prevăzute ca pedeapsă
complementară.
CAPITOLUL
II
CATEGORIILE ŞI LIMITELE GENERALE ALE
PEDEPSELOR
CARE SE APLICĂ PERSOANEI JURIDICE
Felurile pedepselor
Art. 59. - (1) Pedepsele care se aplică persoanei juridice pentru crime sau
delicte sunt: pedepse principale şi pedepse complementare.
(2) Pedeapsa principală este amenda de la 10.000.000 lei la
10.000.000.000 lei.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile
persoanei juridice pe o durată de la un an la 3 ani;
c) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii
publice, pe o durată de la un an la 5 ani;
d) interzicerea accesului la unele resurse financiare, pe o
durată de la un an la 5 ani;
e) afişarea hotărārii de condamnare sau difuzarea ei īn Monitorul
Oficial al Romāniei, prin presă ori mijloace de comunicare audiovizuală.
(4) Pedepsele complementare prevăzute īn alin. (3) lit. b)-e) se
pot aplica īn mod cumulativ, integral sau parţial.
CAPITOLUL
III
REGIMUL DE EXECUTARE A PEDEPSELOR
PRINCIPALE APLICATE PERSOANEI FIZICE
Secţiunea
1
Regimul de executare a pedepselor
privative de libertate
Regulile generale ale executării pedepselor
principale
privative de libertate
Art. 60. - (1) Executarea pedepselor principale privative de libertate se
bazează pe sistemul progresiv. Condamnaţii au posibilitatea să treacă dintr-un
regim de executare īn altul, īn condiţiile prevăzute de legea pentru executarea
pedepselor.
(2) Pedepsele privative de libertate se execută īn unul din
următoarele regimuri:
a) regimul de maximă siguranţă;
b) regimul īnchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(3) Regimul executării pedepselor privative de libertate se
bazează pe posibilitatea condamnaţilor de a presta o muncă utilă, dacă sunt apţi
pentru muncă, pe educarea condamnaţilor, pe respectarea de către aceştia a
disciplinei muncii şi a ordinii interioare a locurilor de deţinere, precum şi pe
stimularea şi recompensarea celor stăruitori īn muncă, disciplinaţi şi care dau
dovezi temeinice de īndreptare. Toate mijloacele folosite īn cadrul regimului
executării pedepselor privative de libertate trebuie să contribuie la
reintegrarea īn societate a celor condamnaţi şi la prevenirea săvārşirii de noi
infracţiuni de către aceştia.
(4) După īmplinirea vārstei de 60 de ani, condamnaţii pot presta
o muncă numai la cererea acestora, dacă sunt apţi pentru muncă.
Locul şi modul de executare a pedepselor privative de
libertate
Art. 61. - (1) Executarea pedepselor privative de libertate se face,
potrivit dispoziţiilor legii pentru executarea pedepselor, īn locuri anume
destinate, denumite penitenciare.
(2) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate execută
aceste pedepse separat de condamnaţii bărbaţi.
(3) Minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate execută
aceste pedepse separat de condamnaţii majori sau īn locuri de deţinere speciale,
cu asigurarea posibilităţii de a continua īnvăţămāntul general obligatoriu şi de
a dobāndi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile lor.
Regimul de muncă
Art. 62. - (1) Munca prestată de condamnat este remunerată, cu excepţia
muncilor cu caracter gospodăresc necesare locului de deţinere.
(2) Normele, timpul de muncă şi remuneraţia muncii condamnatului
sunt cele stabilite prin lege.
(3) Din remuneraţia muncii condamnatului o parte revine acestuia,
iar cealaltă parte revine administraţiei penitenciarului. Aceste părţi, precum
şi modul de folosire se stabilesc prin legea pentru executarea pedepselor..*
__________
*Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 6 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Secţiunea a
2-a
Regimul de executare a pedepsei
detenţiunii pe viaţă
şi a pedepsei detenţiunii severe
Locul şi modul de executare a pedepsei detenţiunii pe
viaţă
şi a detenţiunii severe
Art. 63. - (1) Detenţiunea pe viaţă şi detenţiunea severă se execută īn
penitenciare anume destinate sau īn secţii speciale ale celorlalte penitenciare.
(2) Regimul executării detenţiunii pe viaţă şi detenţiunii severe
este regimul de maximă siguranţă. Condamnatul la pedeapsa detenţiunii pe viaţă
sau detenţiunii severe poate trece īn celelalte regimuri īn condiţiile prevăzute
de legea pentru executarea pedepselor.
Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă
Art. 64. - (1) Pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu se aplică persoanei care, la
data pronunţării hotărārii de condamnare, a īmplinit vārsta de 60 de ani. Īn
acest caz, īn locul detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa maximă a detenţiunii
severe şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor drepturi pe
durata ei maximă.*
(2) Īn cazul īn care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe
viaţă a īmplinit vārsta de 60 de ani īn timpul executării pedepsei, īn locul
pedepsei detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa maximă a detenţiunii severe şi
pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor drepturi pe durată ei
maximă.*
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 7 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din 12.04.2005.
- Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 8 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din 12.04.2005.
Calculul pedepsei īn cazul comutării sau
īnlocuirii
pedepsei detenţiunii pe viaţă
Art. 65. - Īn cazul comutării sau īnlocuirii pedepsei detenţiunii pe
viaţă cu pedeapsa detenţiunii severe, perioada de detenţiune executată se
consideră ca parte executată din pedeapsa detenţiunii severe.
Secţiunea a
3-a
Regimul de executare a pedepsei
īnchisorii stricte
şi a pedepsei īnchisorii
Locul şi modul de executare a pedepsei īnchisorii stricte
Art. 66. - (1) Executarea pedepsei īnchisorii stricte se face īn
penitenciare anume destinate.
(2) Regimul executării pedepsei īnchisorii stricte este regimul
īnchis, īn cazul persoanei condamnate la pedeapsa īnchisorii stricte mai mare de
5 ani sau regimul semideschis, īn cazul pedepsei īnchisorii stricte care nu
depăşeşte 5 ani.
(3) Condamnatul la pedeapsa īnchisorii stricte poate trece īn
celelalte regimuri īn condiţiile prevăzute de legea pentru executarea
pedepselor.
Locul şi modul de executare a pedepsei īnchisorii
Art. 67. - (1) Executarea pedepsei īnchisorii se face īn penitenciare anume
destinate.
(2) Regimul executării pedepsei īnchisorii este regimul deschis,
prevăzut de legea pentru executarea pedepselor.
Secţiunea a
4-a
Regimul de executare a pedepsei
amenzii
Conţinutul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă
Art. 68. - (1) Pedeapsa amenzii constă īn suma de bani pe care făptuitorul
este condamnat să o plătească.
(2) Pedeapsa amenzii se aplică sub forma zilelor-amendă. Īn acest
caz suma totală care urmează să fie plătită rezultă din īnmulţirea numărului de
zile de pedeapsă stabilite de instanţă īn raport cu gravitatea faptei şi
persoana făptuitorului, cu suma reprezentānd evaluarea īn bani a fiecărei zile
de pedeapsă, ţināndu-se seama de posibilităţile financiare ale făptuitorului şi
de obligaţiile legale ale acestuia faţă de persoanele aflate īn grija sa.
(3) Dacă legea prevede că o infracţiune se pedepseşte numai cu
amendă, fără a-i arăta limitele, minimul special al zilelor-amendă este de 20 de
zile, iar maximul special de 120 de zile, dacă legea nu prevede altfel.*
(4) Cānd legea prevede pedeapsa amenzii, fără a-i arăta limitele,
alternativ cu pedeapsa īnchisorii, minimul special al zilelor-amendă este de 40
de zile, iar maximul special de 180 de zile, iar cānd legea prevede pedeapsa
amenzii alternativ cu pedeapsa īnchisorii stricte, minimul special este de 60 de
zile şi maximul special de 240 de zile.*
__________
*Alineatele (3) şi (4)
au fost modificate prin liniuţa 9 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Īnlocuirea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă
Art. 69. - (1) Īn cazul condamnatului care se sustrage cu rea-credinţă de la
executarea amenzii, dacă legea prevede pedeapsa īnchisorii stricte ca pedeapsă
alternativă la amendă, instanţa poate īnlocui amenda cu munca īn folosul
comunităţii pānă la 500 de ore sau, īn cazul īn care condamnatul nu īşi dă
consimţămāntul pentru această pedeapsă, cu pedeapsa īnchisorii stricte.
(2) Īn cazul condamnatului care se sustrage cu rea-credinţă de la
executarea amenzii, dacă legea prevede pedeapsa īnchisorii ca pedeapsă
alternativă la amendă, instanţa poate īnlocui amenda cu munca īn folosul
comunităţii pānă la 300 de ore sau, īn cazul īn care condamnatul nu īşi dă
consimţămāntul pentru această pedeapsă, cu pedeapsa īnchisorii.
(3) La īnlocuirea pedepsei amenzii, se ţine seama de durata
zilelor-amendă neplătite.
Secţiunea a
5-a
Regimul de executare a pedepsei
muncii īn folosul comunităţii
Conţinutul pedepsei şi modul de executare
Art. 70. - (1) Dacă legea prevede pentru un delict pedeapsa īnchisorii sau a
īnchisorii stricte de cel mult 3 ani, instanţa poate dispune īn locul pedepsei
privative de libertate executarea unei munci neremunerate īn folosul
comunităţii, pe o durată de cel puţin 100 de ore.
(2) Durata maximă a muncii īn folosul comunităţii este de 300 de
ore, īn cazul īn care legea prevede pedeapsa īnchisorii, şi de 500 de ore, īn
cazul īn care legea prevede pedeapsa īnchisorii stricte de cel mult 3 ani.
(3) Munca īn folosul comunităţii poate fi dispusă numai cu
consimţămāntul inculpatului.
(4) Dacă persoana condamnată nu execută această pedeapsă sau, īn
timpul executării ei nu īndeplineşte obligaţiile care-i revin ori le
īndeplineşte īn mod defectuos, instanţa poate dispune, dacă legea nu prevede alt
mod de sancţionare, revocarea muncii īn folosul comunităţii, īnlocuind-o,
integral sau parţial, după caz, cu īnchisoarea sau cu īnchisoarea strictă de cel
mult 3 ani.
(5) Modul de executare a muncii īn folosul comunităţii este
reglementat prin legea pentru executarea pedepselor.
Secţiunea a
6-a
Liberarea condiţionată
Liberarea condiţionată a condamnatului la pedeapsa
īnchisorii,
a īnchisorii stricte şi a detenţiunii severe
Art. 71. - (1) După ce a executat cel puţin două treimi din pedeapsa
īnchisorii ori a īnchisorii stricte sau trei pătrimi din pedeapsa detenţiunii
severe, condamnatul care este stăruitor īn muncă, disciplinat şi dă dovezi
temeinice de īndreptare, ţināndu-se seama de durata din pedeapsa care mai rămāne
de executat, de vārsta, starea sănătăţii, forma de vinovăţie şi de antecedentele
sale penale, poate fi liberat condiţionat īnainte de executarea īn īntregime a
pedepsei.
(2) Minorii condamnaţi la pedeapsa īnchisorii ori īnchisorii
stricte pot fi liberaţi condiţionat după executarea unei treimi din pedeapsa
aplicată. Condamnaţii trecuţi de 60 de ani, pentru bărbaţi şi 55 de ani, pentru
femei, pot fi liberaţi condiţionat după executarea unei treimi din pedeapsa
īnchisorii ori īnchisorii stricte sau jumătate din pedeapsa detenţiunii severe.
(3) Īn calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute īn alin. (1)
se ţine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit
legii, ca executată pe baza muncii prestate. Īn acest caz, liberarea
condiţionată nu poate fi acordată īnainte de executarea efectivă a cel puţin
jumătate din pedeapsa īnchisorii ori a īnchisorii stricte sau a cel puţin două
treimi din pedeapsa detenţiunii severe.
(4) Īn timpul liberării condiţionate, instanţa poate să-l oblige
pe condamnat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute īn art. 103.
Liberarea condiţionată a condamnatului la pedeapsa
detenţiunii pe viaţă
Art. 72. - (1) Cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă poate fi
liberat condiţionat, īn mod excepţional, după executarea efectivă a 20 de ani de
detenţiune, ţināndu-se seama de antecedentele sale penale, precum şi de faptul
că este stăruitor īn muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de īndreptare.
(2) Condamnatul trecut de vārsta de 60 de ani poate fi liberat
condiţionat după executarea efectivă a 15 ani de detenţiune, dacă sunt
īndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute īn alin. (1).
(3) Pedeapsa se consideră executată dacă īn termen de 10 ani de
la liberare condamnatul nu a săvārşit din nou o infracţiune. Dacă īn acest
interval condamnatul a comis din nou o infracţiune, se aplică īn mod
corespunzător dispoziţiile art. 73.
(4) Īn timpul liberării condiţionate instanţa poate să-l oblige
pe condamnat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute īn art. 103.
Efectele liberării condiţionate
Art. 73. - (1) Pedeapsa se consideră executată dacă īn intervalul de timp de
la liberare şi pānă la īmplinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvārşit
din nou o infracţiune.
(2) Dacă pānă la īmplinirea duratei pedepsei cel liberat a comis
din nou o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa īnchisorii, instanţa,
ţinānd seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menţinerea liberării
condiţionate, fie revocarea.
(3) Dacă pānă la īmplinirea duratei pedepsei cel liberat a comis
din nou o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa īnchisorii stricte, a
detenţiunii severe sau a detenţiunii pe viaţă, revocarea liberării condiţionate
este obligatorie.
(4) Īn cazul revocării liberării condiţionate, pedeapsa stabilită
pentru infracţiunea ulterioară şi restul de pedeapsă care a mai rămas de
executat din pedeapsa anterioară se cumulează, fără a depăşi maximul general al
pedepsei celei mai grele.
Secţiunea a
7-a
Executarea pedepsei īntr-o
īnchisoare militară
Modul de executare a pedepsei īntr-o īnchisoare militară
Art. 74. - (1) Executarea pedepsei īnchisorii care nu depăşeşte 2 ani, de
către militarii īn termen, se face īntr-o īnchisoare militară īn cazurile
prevăzute de lege, precum şi īn cazurile cānd instanţa judecătorească, ţinānd
seama de īmprejurările cauzei şi de persoana condamnatului, dispune aceasta.
(2) Dacă militarul condamnat a executat jumătate din durata
pedepsei şi a dat dovezi temeinice de īndreptare, partea din durata pedepsei ce
a mai rămas de executat se reduce cu o treime, iar dacă s-a evidenţiat īn mod
deosebit, reducerea poate depăşi o treime, putānd cuprinde chiar tot restul
pedepsei.
(3) Dacă īn timpul executării pedepsei militarul condamnat devine
inapt serviciului, este liberat condiţionat.
(4) Dacă īn timpul executării pedepsei militarul condamnat
săvārşeşte din nou o infracţiune, instanţa care pronunţă condamnarea aplică
dispoziţiile art. 51 sau ale art. 52. Pedeapsa astfel stabilită se execută
īntr-un loc de deţinere.
(5) După executarea pedepsei potrivit alin. (1)-(3) sau după
graţierea totală ori după graţierea restului de pedeapsă, cel condamnat este
reabilitat de drept.
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(5) sunt aplicabile şi celor care au
devenit militari īn termen după rămānerea definitivă a hotărārii de condamnare.
(7) Īn cazul īn care, īnainte de īnceperea executării pedepsei
īntr-o īnchisoare militară, condamnatul a fost trecut īn rezervă, pedeapsa se
execută īntr-un loc de deţinere.
CAPITOLUL
IV
PEDEPSELE COMPLEMENTARE ŞI PEDEPSELE
ACCESORII
Secţiunea
1
Pedepsele complementare
Conţinutul pedepsei interzicerii exerciţiului unor drepturi
Art. 75. - (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor
drepturi constă īn interzicerea exerciţiului unuia sau mai multora dintre
următoarele drepturi:
a) dreptul de a alege şi de a fi ales īn autorităţile publice sau
īn funcţii eligibile publice;
b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul
autorităţii de stat;
c) dreptul de a ocupa o funcţie, de a exercita o profesiune sau
de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul
pentru săvārşirea infracţiunii;
d) drepturile părinteşti;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
(2) Interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute la alin. (1)
lit. b) se poate pronunţa numai pe lāngă interzicerea exerciţiului drepturilor
prevăzute la alin. (1) lit. a), īn afară de cazul cānd legea dispune altfel.
Aplicarea pedepsei interzicerii exerciţiului unor drepturi
Art. 76. - (1) Pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor
drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este privaţiunea
de libertate de cel puţin 2 ani şi instanţa constată că, faţă de natura şi
gravitatea infracţiunii, īmprejurările cauzei şi persoana făptuitorului, această
pedeapsă este necesară.
(2) Aplicarea pedepsei interzicerii exerciţiului unor drepturi
este obligatorie cānd legea prevede această pedeapsă.
(3) Condiţia prevăzută īn alin. (1) cu privire la cuantumul
privaţiunii de libertate trebuie să fie īndeplinită şi īn cazul īn care
aplicarea pedepsei prevăzută īn acel alineat este obligatorie.
Executarea pedepsei interzicerii exerciţiului unor drepturi
Art. 77. - Executarea pedepsei interzicerii exerciţiului unor drepturi
īncepe după executarea pedepsei privative de libertate, după graţierea totală
sau a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.
Conţinutul pedepsei degradării militare şi modul ei de
aplicare
Art. 78. - (1) Pedeapsa complementară a degradării militare constă īn
pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă.
(2) Degradarea militară se aplică īn mod obligatoriu
condamnaţilor militari şi rezervişti, dacă pedeapsa principală stabilită este
detenţiunea pe viaţă sau detenţiunea severă.
(3) Degradarea militară poate fi aplicată condamnaţilor militari
şi rezervişti pentru infracţiuni săvārşite cu intenţie, dacă pedeapsa principală
stabilită este īnchisoarea strictă de cel puţin 5 ani şi de cel mult 15 ani.
Secţiunea a
2-a
Pedepsele accesorii
Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii
Art. 79. - (1) Pedeapsa accesorie constă īn interzicerea tuturor drepturilor
prevăzute īn art. 75.
(2) Condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate atrage de
drept interzicerea drepturilor prevăzute īn alin. (1) din momentul īn care
hotărārea de condamnare a rămas definitivă şi pānă la terminarea executării
pedepsei, pānă la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori pānă la
īmplinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.
(3) Pe durata amānării sau īntreruperii executării pedepsei
privative de libertate, condamnatul poate să-şi exercite drepturile părinteşti
şi dreptul de a fi tutore sau curator, īn afară de cazul īn care aceste drepturi
au fost anume interzise condamnatului prin hotărārea judecătorească.
(4) Pe durata suspendării executării pedepsei privative de
libertate se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.
CAPITOLUL
V
REGIMUL DE EXECUTARE A PEDEPSELOR
APLICATE PERSOANEI JURIDICE
Secţiunea
1
Regimul de executare a pedepsei
amenzii
Conţinutul pedepsei amenzii
Art. 80. - (1) Pedeapsa amenzii constă īn suma de bani pe care persoana
juridică este obligată să o plătească.
(2) Cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită de persoana
fizică pedeapsa detenţiunii, minimul special al amenzii pentru persoana juridică
este de 25.000.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 7.500.000.000
lei.
(3) Cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită de persoana
fizică pedeapsa īnchisorii stricte sau a īnchisorii, minimul special al amenzii
pentru persoana juridică este de 10.000.000 lei, iar maximul special al amenzii
este de 5.000.000.000 lei.
Secţiunea a
2-a
Regimul de executare a pedepsei
dizolvării persoanei juridice
Conţinutul şi modul de executare a pedepsei
dizolvării
persoanei juridice
Art. 81. - (1) Dizolvarea persoanei juridice poate fi pronunţată atunci cānd
persoana juridică a fost constituită īn scopul săvārşirii de infracţiuni sau
cānd obiectul său de activitate a fost deturnat īn scopul săvārşirii de
infracţiuni.
(2) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea
procedurii de lichidare, potrivit legii.
(3) Prin hotărārea de dizolvare a persoanei juridice, instanţa
desemnează lichidatorul.
(4) O copie după dispozitivul hotărārii de dizolvare se transmite
organului care a autorizat īnfiinţarea persoanei juridice şi organului care a
īnregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare.
Secţiunea a
3-a
Regimul de executare a pedepsei
suspendării activităţii
sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice
Conţinutul şi modul de executare a pedepsei suspendării
activităţii
sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice
Art. 82. - (1) Suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile
persoanei juridice constă īn interzicerea activităţii sau a aceleia dintre
activităţile persoanei juridice īn exercitarea căreia a fost săvārşită
infracţiunea.
(2) Suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile
persoanei juridice poate fi aplicată pentru o durată de la un an la 3 ani.
(3) O copie după dispozitivul hotărārii de suspendare se
transmite organului care a autorizat īnfiinţarea persoanei juridice şi organului
care a īnregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare.
Secţiunea a
4-a
Dispoziţii comune dizolvării
persoanei juridice şi suspendării
activităţii sau a uneia dintre activităţile
persoanei juridice
Conţinutul dispoziţiilor comune
Art. 83. - (1) Dizolvarea şi suspendarea nu pot fi aplicate partidelor
politice, sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase sau organizaţiilor
cetăţenilor aparţinānd minorităţilor naţionale, constituite potrivit legii.
(2) Dizolvarea nu poate fi aplicată persoanelor juridice care īşi
exercită activitatea īn domeniul presei sau al audiovizualului.
(3) Activitatea īn domeniul presei sau al audiovizualului nu
poate fi suspendată.
Secţiunea a
5-a
Regimul de executare a pedepsei
interzicerii de a participa
la procedurile de achiziţii publice
Conţinutul şi modul de executare a pedepsei interzicerii de
a
participa la procedurile de achiziţii publice
Art. 84. - (1) Interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii
publice constă īn interzicerea de a participa, direct sau indirect, la
procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, prevăzute de
lege, pe o durată de la un an la 5 ani.
(2) O copie după dispozitivul hotărārii prin care s-a aplicat
pedeapsa prevăzută īn alin. (1) se transmite de īndată:
a) oficiului registrului comerţului de pe lāngă tribunal, īn
vederea efectuării formalităţilor de publicitate īn registrul comerţului;
b) Ministerului Justiţiei, īn vederea efectuării formalităţilor
de publicitate īn registrul naţional al persoanelor juridice fără scop
patrimonial;
c) altor autorităţi care ţin evidenţa persoanelor juridice, īn
vederea efectuării formalităţilor de publicitate.
Secţiunea a
6-a
Regimul de executare a pedepsei
interzicerii accesului
la unele resurse financiare
Conţinutul şi modul de executare a pedepsei
interzicerii
accesului la unele resurse financiare
Art. 85. - (1) Interzicerea accesului la unele resurse financiare constă īn
interzicerea de a obţine fonduri prin plasamente de titluri de valoare sau de a
obţine fonduri de la instituţiile de credit ori instituţiile financiare, pe o
durată de la un an la 5 ani.
(2) O copie după dispozitivul hotărārii prin care s-a aplicat
pedeapsa prevăzută la alin. (1) se transmite Băncii Naţionale a Romāniei,
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor.*
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 10 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Secţiunea a
7-a
Regimul de executare a pedepsei
afişării hotărārii
de condamnare sau difuzării acesteia
Conţinutul şi modul de executare a pedepsei afişării
hotărārii
de condamnare sau difuzării acesteia
Art. 86. - (1) Afişarea hotărārii de condamnare sau difuzarea ei īn
Monitorul Oficial al Romāniei, prin presă ori mijloace de comunicare
audiovizuală se realizează pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.
Cheltuielile de afişare sau difuzare nu pot depăşi cuantumul pedepsei amenzii
aplicate persoanei juridice.
(2) Instanţa poate dispune afişarea sau difuzarea integrală sau
īn extras a hotărārii de condamnare.
(3) Afişarea sau difuzarea hotărārii de condamnare nu poate
dezvălui identitatea victimei sau a reprezentantului legal al acesteia fără
consimţămāntul lor.
(4) Afişarea hotărārii de condamnare se realizează īn locul
stabilit de instanţă şi pentru perioada stabilită de aceasta, fără a putea
depăşi o durată de 2 luni.
(5) Difuzarea hotărārii de condamnare se face prin publicarea īn
Monitorul Oficial al Romāniei, Partea a IV-a, īn unul sau mai multe ziare sau
prin unul sau mai multe servicii de comunicaţii audiovizuale, stabilite de
instanţă.
CAPITOLUL
VI
INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR
Secţiunea
1
Dispoziţii generale
Regulile generale de individualizare a pedepsei
Art. 87. - (1) La stabilirea şi aplicarea pedepselor pentru persoana fizică
se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de
pedeapsă fixate īn partea specială, de gravitatea faptei săvārşite, de persoana
făptuitorului şi de īmprejurările care atenuează sau agravează răspunderea
penală.
(2) Cānd pentru infracţiunea săvārşită legea prevede pedepse
alternative, se ţine seama de dispoziţiile alin. (1), atāt pentru alegerea uneia
dintre pedepsele alternative, cāt şi pentru proporţionalizarea acesteia.
(3) Pedeapsa majorată ca urmare a cauzelor de agravare se execută
īn regimul corespunzător pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea
săvārşită.
(4) La stabilirea şi aplicarea pedepselor pentru persoana
juridică se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de
limitele de pedeapsă fixate īn partea specială pentru persoana fizică, de
gravitatea faptei săvārşite şi de īmprejurările care atenuează sau agravează
răspunderea penală.
(5) Cauzele de agravare sau de atenuare a răspunderii penale
reţinute de instanţă trebuie motivate īn cuprinsul hotărārii.
Secţiunea a
2-a
Circumstanţe atenuante şi
agravante legale şi judiciare
Circumstanţe atenuante legale
Art. 88. - Următoarele īmprejurări constituie circumstanţe atenuante
legale:
a) săvārşirea infracţiunii sub stăpānirea unei puternice
tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate,
produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin
alte acţiuni ilicite grave;
b) depăşirea limitelor legitimei apărări sau ale stării de
necesitate;
c) săvārşirea faptei cu un mobil sau cu un scop care pune īn
evidenţă pericolul redus al persoanei făptuitorului;
d) dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate
de lege şi prin conţinutul ei concret fapta prezintă o gravitate redusă.
Circumstanţe agravante legale
Art. 89. - Următoarele īmprejurări constituie circumstanţe agravante
legale:
a) săvārşirea faptei de trei sau mai multe persoane īmpreună;
b) săvārşirea infracţiunii prin metode sau mijloace care prezintă
pericol public;
c) săvārşirea infracţiunii de către un făptuitor major, dacă
aceasta a fost comisă īmpreună cu un minor;
d) săvārşirea infracţiunii din motive josnice;
e) săvārşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de
situaţia prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de
urgenţă;
f) săvārşirea infracţiunii asupra unei persoane aflate īn
imposibilitate de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, asupra unui minor care
nu a īmplinit vārsta de 15 ani ori asupra unui membru de familie;
g) săvārşirea infracţiunii pentru a se sustrage pe sine sau pe
altul de la urmărire, arestare sau executarea pedepsei;
h) săvārşirea infracţiunii pentru a īnlesni sau ascunde comiterea
altei infracţiuni.
Circumstanţe atenuante judiciare
Art. 90. - (1) Următoarele īmprejurări pot constitui circumstanţe atenuante
judiciare:
a) conduita bună a făptuitorului īnainte de săvārşirea
infracţiunii;
b) stăruinţa depusă de făptuitor pentru a īnlătura rezultatul
infracţiunii sau a repara paguba pricinuită;
c) atitudinea făptuitorului după săvārşirea infracţiunii,
rezultānd din prezentarea sa īn faţa autorităţii, comportarea sinceră īn cursul
procesului, īnlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor.
(2) Īmprejurările enumerate īn prezentul articol au caracter
exemplificativ.
Circumstanţe agravante judiciare
Art. 91. - Poate constitui o circumstanţă agravantă judiciară orice
altă īmprejurare decāt cele enumerate īn art. 89 care imprimă faptei un caracter
grav.
Efectele circumstanţelor atenuante
Art. 92. - (1) Īn cazul cānd există circumstanţe atenuante, pedeapsa
principală pentru persoana fizică se modifică după cum urmează:
a) cānd pentru infracţiunea săvārşită legea prevede detenţiunea
pe viaţă, se aplică pedeapsa detenţiunii severe;
b) cānd pentru infracţiunea săvārşită legea prevede detenţiunea
severă, se aplică pedeapsa īnchisorii stricte;
c) cānd pentru infracţiunea săvārşită legea prevede īnchisoarea
strictă, se aplică pedeapsa īnchisorii sau se aplică munca īn folosul
comunităţii ori amenda sub forma zilelor-amendă;
d) cānd pentru infracţiunea săvārşită legea prevede īnchisoarea,
se aplică munca īn folosul comunităţii sau amenda sub forma zilelor-amendă;
e) cānd pentru infracţiunea săvārşită legea prevede numai amenda
sub forma zilelor-amendă, se aplică amenda īntre 5 şi 20 de zile.
(2) Cānd există circumstanţe atenuante, pedeapsa complementară
privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infracţiunea săvārşită, poate fi
īnlăturată, iar īn cazul persoanei juridice, nu se poate aplica pedeapsa
complementară a dizolvării ori a suspendării activităţii sau a uneia dintre
activităţile persoanei juridice.
(3) Modificarea pedepsei īn sensul prevăzut īn alin. (1) este
obligatorie īn cazul circumstanţelor atenuante legale şi facultativă īn
celelalte cazuri.*
__________
*Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 11 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Efectele circumstanţelor agravante
Art. 93. - (1) Īn cazul cānd există circumstanţe agravante, persoanei fizice
i se aplică o pedeapsă care poate fi sporită cu 5 ani, īn cadrul limitelor
pedepsei imediat superioare, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Īn cazul aplicării amenzii sub forma zilelor-amendă, se poate
aplica un spor de cel mult o treime din maximul special, fără să depăşească
maximul general.
(3) Cānd există circumstanţe agravante, persoanei juridice i se
aplică pedeapsa amenzii pānă la maximul special prevăzut īn art. 80 alin. (2)
sau (3), care poate fi majorat cu o treime.
Concursul īntre cauzele de agravare şi de atenuare
Art. 94. - (1) Īn caz de concurs īntre cauzele de agravare şi cauzele de
atenuare, instanţa aplică prevederile art. 92 sau art. 93, după cum cauzele de
atenuare sau de agravare au caracter preponderent. Īn cazul īn care cauzele de
atenuare au caracter preponderent, se poate face abstracţie de cauzele de
agravare, iar dacă au caracter preponderent cauzele de agravare, se poate face
abstracţie de cauzele de atenuare.
(2) Īn caz de echivalenţă a acestor cauze, se aplică o pedeapsă
făcāndu-se abstracţie de cauzele de atenuare sau de agravare.
Secţiunea a
3-a
Suspendarea condiţionată a
executării pedepsei aplicate persoanei fizice
Condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate
Art. 95. - (1) Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării
pedepsei pe o anumită durată dacă sunt īntrunite următoarele condiţii:
a) pedeapsa aplicată pentru delict este īnchisoare sau
īnchisoarea strictă de cel mult 5 ani sau zile-amendă;*
b) făptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă
privativă de libertate īn afară de cazul cānd condamnarea intră īn unul din
cazurile prevăzute īn art. 53;*
c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără
executarea acesteia.
(2) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi
acordată şi īn caz de concurs de infracţiuni dacă pedeapsa aplicată este
īnchisoarea sau īnchisoarea strictă de cel mult 3 ani şi sunt īntrunite
condiţiile prevăzute īn alin. (1) lit. b) şi c).*
(3) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu atrage
suspendarea executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute
īn hotărārea de condamnare.
(4) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei trebuie
motivată.
__________
*Litera a) de la alin.
(1) a fost modificată prin liniuţa 12 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
- Litera b) de la alin.
(1) a fost modificată prin liniuţa 13 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303
din 12.04.2005.
- Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 14 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Termenul de īncercare
Art. 96. - (1) Durata suspendării condiţionate a executării pedepsei
constituie termen de īncercare pentru condamnat şi se compune din cuantumul
pedepsei īnchisorii sau īnchisorii stricte aplicate, la care se adaugă un
interval de timp de 2 ani.*
(2) Īn cazul cānd pedeapsa a cărei executare a fost suspendată
constă īn zile-amendă, termenul de īncercare este de un an.
(3) Termenul de īncercare se calculează de la data cānd hotărārea
prin care s-a pronunţat suspendarea condiţionată a executării pedepsei a rămas
definitivă.
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 14 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Revocarea īn cazul săvārşirii unei infracţiuni
Art. 97. - (1) Dacă īn cursul termenului de īncercare cel condamnat a
săvārşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare
definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea
condiţionată, dispunānd executarea īn īntregime a pedepsei.
(2) Revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei nu
are loc dacă infracţiunea săvārşită ulterior a fost descoperită după expirarea
termenului de īncercare.
(3) Dacă infracţiunea ulterioară este săvārşită din culpă, se
poate aplica din nou suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Īn acest
caz, nu mai are loc revocarea primei suspendări.
Revocarea īn cazul neexecutării obligaţiilor civile
Art. 98. - Dacă pānă la expirarea termenului de īncercare condamnatul
nu a īndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărārea de condamnare,
instanţa poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei, īn afară de
cazul cānd cel condamnat dovedeşte că nu a avut posibilitatea de a īndeplini
acele obligaţii.
Anularea suspendării pentru infracţiuni săvārşite anterior
Art. 99. - (1) Dacă se descoperă că cel condamnat a mai săvārşit o
infracţiune īnainte de pronunţarea hotărārii prin care s-a dispus suspendarea
sau pānă la rămānerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat o
pedeapsă privativă de libertate chiar după expirarea termenului de īncercare,
suspendarea condiţionată a executării pedepsei se anulează, aplicāndu-se, după
caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni sau recidivă.
(2) Anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei nu
are loc dacă infracţiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperită
după expirarea termenului de īncercare.
(3) Īn cazurile prevăzute īn alin. (1), dacă pedeapsa rezultată
īn urma aplicării dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni sau recidiva nu
depăşeşte 3 ani, instanţa poate aplica dispoziţiile art. 95.
(4) Īn cazul cānd se dispune suspendarea condiţionată a
executării pedepsei, termenul de īncercare se calculează de la data rămānerii
definitive a hotărārii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea condiţionată
a executării pedepsei.*
__________
*Alineatul (4) a fost
modificat prin liniuţa 15 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Reabilitarea īn cazul suspendării condiţionate a executării
pedepsei
Art.
100. - Condamnatul este reabilitat de drept dacă
nu a săvārşit din nou o infracţiune īnăuntrul termenului de īncercare şi nici nu
s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei īn baza
art. 97 sau art. 98.
Secţiunea a
4-a
Suspendarea executării pedepsei
sub supraveghere
aplicate persoanei fizice
Condiţiile de aplicare a suspendării executării
pedepsei
sub supraveghere
Art.
101. - (1) Instanţa poate dispune
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt īntrunite următoarele
condiţii:
a) pedeapsa aplicată pentru delict este īnchisoare sau īnchisoare
strictă de cel mult 7 ani;*
b) făptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa
detenţiunii sau a īnchisorii stricte ori a fost condamnat la pedeapsa īnchisorii
sau a īnchisorii stricte de cel mult 2 ani, īn afară de cazul cānd condamnarea
intră īn unul dintre cazurile prevăzute īn art. 53;*
c) se apreciază, ţinānd seama de persoana condamnatului şi de
comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie
un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu
va mai săvārşi infracţiuni.
(2) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi
acordată şi īn cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este
īnchisoarea sau īnchisoarea strictă de cel mult 5 ani şi sunt īntrunite
condiţiile prevăzute īn alin. (1) lit. b) şi c).*
(3) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu atrage
suspendarea executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute
īn hotărārea de condamnare.
(4) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere trebuie
motivată.
__________
*Litera a) de la alin.
(1) a fost modificată prin liniuţa 16 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
- Litera b) de la alin.
(1) a fost modificată prin liniuţa 17 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303
din 12.04.2005.
- Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 18 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Termenul de īncercare
Art.
102. - (1) Termenul de īncercare īn
cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul
pedepsei īnchisorii sau īnchisorii stricte aplicate, la care se adaugă un
interval de timp, stabilit de instanţă, īntre 2 ani şi 5 ani.*
(2) Dispoziţiile art. 96 alin. (3) se aplică īn mod
corespunzător.
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 19 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Măsurile de supraveghere şi obligaţiile condamnatului
Art.
103. - (1) Pe durata termenului de
īncercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu
supravegherea lui, la serviciul de reintegrare socială şi supraveghere sau la
alte organe stabilite de instanţă;
b) să anunţe, īn prealabil, orice schimbare de domiciliu,
reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi
īntoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a permite controlul
mijloacelor lui de existenţă.
(2) Datele prevăzute īn alin. (1) lit. b), c) şi d) se comunică
persoanelor sau organelor stabilite la alin. (1) lit. a).
(3) Instanţa poate să impună condamnatului respectarea uneia sau
a mai multora din următoarele obligaţii:
a) să desfăşoare o activitate sau să urmeze un curs de īnvăţămānt
ori de calificare;
b) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută ori să nu
depăşească limita teritorială stabilită decāt īn condiţiile fixate de instanţă;
c) să nu frecventeze anumite locuri stabilite;
d) să nu intre īn legătură cu anumite persoane;
e) să nu conducă nici un vehicul sau anumite vehicule;
f) să se supună măsurilor de control, tratament sau īngrijire, īn
special īn scopul dezintoxicării.
(4) Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă
conform alin. (3) lit. a)-f) se face de organele prevăzute īn alin. (1) lit. a)
şi aceleaşi organe sesizează instanţa īn caz de neīndeplinire a obligaţiilor,
pentru luarea măsurilor īn condiţiile art. 104 alin. (2).
Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere
Art.
104. - (1) Dispoziţiile art. 97 şi art.
98 se aplică īn mod corespunzător şi īn cazul suspendării executării pedepsei
sub supraveghere.
(2) Dacă cel condamnat nu īndeplineşte măsurile de supraveghere
prevăzute de lege ori obligaţiile stabilite de instanţă, aceasta poate să revoce
suspendarea executării pedepsei dispunānd executarea īn īntregime a pedepsei sau
să prelungească termenul de īncercare cu cel mult 3 ani.
Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere
Art.
105. - (1) Dispoziţiile art. 99 alin.
(1) şi (2) se aplică īn mod corespunzător şi īn cazul suspendării executării
pedepsei sub supraveghere.
(2) Īn cazurile prevăzute de art. 99 alin. (1), dacă pedeapsa
rezultată īn urma aplicării dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni sau
recidiva nu depăşeşte 5 ani, instanţa poate aplica dispoziţiile art. 101.
(3) Īn cazul cānd se dispune suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere, termenul de īncercare se calculează de la data rămānerii
definitive a hotărārii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea condiţionată
a executării pedepsei.
Reabilitarea īn cazul suspendării executării pedepsei sub
supraveghere
Art.
106. - Condamnatul este reabilitat de drept dacă
nu a săvārşit din nou o infracţiune īnăuntrul termenului de īncercare şi nici nu
s-a pronunţat revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, īn
baza art. 104.
Secţiunea a
5-a
Suspendarea executării pedepsei
sub supraveghere cu obligaţia
condamnatului de a efectua o muncă īn folosul
comunităţii
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere cu
obligaţia
condamnatului de a efectua o muncă īn folosul comunităţii
Art.
107. - (1) Īn cazul īn care dispune
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere īn condiţiile art. 101,
instanţa poate stabili obligaţia condamnatului de a efectua īn termenul de
īncercare o muncă īn folosul comunităţii, pe o perioadă de cel mult 300 de ore,
potrivit art. 70.
(2) Dacă cel condamnat nu efectuează munca īn folosul comunităţii
ori are o conduită necorespunzătoare īn timpul efectuării acesteia prin
neīndeplinirea obligaţiilor care īi revin sau prin īndeplinirea lor
nesatisfăcătoare, instanţa poate revoca suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere, dispunānd executarea īn īntregime a pedepsei sau prelungirea
termenului de īncercare cu cel mult 3 ani.
(3) Dispoziţiile art. 103-106 se aplică īn mod corespunzător.
Secţiunea a
6-a
Renunţarea la pedeapsă şi amānarea
aplicării
pedepsei pentru persoana fizică
Renunţarea la pedeapsă
Art.
108. - Īn cazul infracţiunilor sancţionate cu
pedeapsa īnchisorii, instanţa poate să nu aplice nici o pedeapsă inculpatului
care nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat şi a dat dovezi
temeinice că se poate īndrepta chiar fără aplicarea unei pedepse.
Amānarea aplicării pedepsei
Art.
109. - (1) Īn cazul infracţiunilor
pentru care legea prevede pedeapsa īnchisorii sau a īnchisorii stricte de cel
mult 5 ani, instanţa, după stabilirea pedepsei, poate să amāne aplicarea
acesteia dacă inculpatul nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul
cauzat sau dovedeşte că are posibilitatea de a-l acoperi, iar după săvārşirea
faptei a dat dovezi temeinice că se poate īndrepta chiar fără aplicarea
pedepsei.
(2) Īn cazul īn care amānă aplicarea pedepsei, instanţa fixează
īn cuprinsul hotărārii data la care urmează să se pronunţe asupra pedepsei, care
nu poate depăşi 2 ani din momentul pronunţării hotărārii.
(3) Intervalul de timp dintre momentul pronunţării hotărārii şi
data fixată de instanţă potrivit alin. (2) constituie perioadă de probă pentru
inculpat.
(4) Īn perioada de probă, instanţa īl poate obliga pe inculpat să
se supună măsurilor de supraveghere şi să respecte una sau mai multe dintre
obligaţiile prevăzute īn art. 103.
(5) Dacă inculpatul a avut o conduită corespunzătoare īn perioada
de probă, instanţa poate să nu aplice nici o pedeapsă, iar dacă inculpatul nu a
avut o conduită corespunzătoare, instanţa poate fie să amāne īncă o dată pentru
acelaşi termen aplicarea pedepsei, fie să aplice pedeapsa īn limitele prevăzute
de lege.
Secţiunea a
7-a
Calculul pedepselor
Durata executării
Art.
110. - (1) Durata executării pedepsei
privative de libertate se socoteşte din ziua īn care condamnatul a īnceput
executarea hotărārii definitive de condamnare.
(2) Ziua īn care īncepe executarea pedepsei şi ziua īn care
īncetează se socotesc īn durata executării.
(3) Timpul īn care condamnatul, īn cursul executării pedepsei, se
află bolnav īn spital intră īn durata executării, īn afară de cazul īn care şi-a
provocat īn mod voit boala, iar această īmprejurare se constată īn cursul
executării pedepsei.
Computarea reţinerii şi a arestării preventive
Art.
111. - (1) Timpul reţinerii şi al
arestării preventive se scade din durata pedepsei privative de libertate
pronunţate. Scăderea se face şi atunci cānd condamnatul a fost urmărit sau
judecat, īn acelaşi timp ori īn mod separat, pentru mai multe infracţiuni
concurente, chiar dacă a fost scos de sub urmărire, s-a īncetat urmărirea penală
sau a fost achitat ori s-a īncetat procesul penal pentru fapta care a determinat
reţinerea sau arestarea preventivă.
(2) Scăderea reţinerii şi a arestării preventive se face şi īn
caz de condamnare la zile-amendă, prin īnlăturarea īn totul sau īn parte a
executării zilelor-amendă.
Computarea privaţiunii de libertate executate īn afara ţării
Art.
112. - Īn cazul infracţiunilor săvārşite īn
condiţiile art. 11, 12 sau 13, partea din pedeapsă, precum şi reţinerea şi
arestarea preventivă executate īn afara teritoriului ţării se scad din durata
pedepsei aplicate pentru aceeaşi infracţiune de instanţele romāne.
TITLUL
IV
MINORITATEA
Limitele răspunderii penale
Art.
113. - (1) Minorul care nu a īmplinit
vārsta de 14 ani nu răspunde penal.
(2) Minorul care are vārsta īntre 14 şi 16 ani răspunde penal
numai dacă se dovedeşte că a săvārşit fapta cu discernămānt.
(3) Minorul care a īmplinit vārsta de 16 ani răspunde penal
potrivit legii.
Consecinţele răspunderii penale
Art.
114. - (1) Faţă de minorul care
răspunde penal se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă.
La alegerea sancţiunii se ţine seama de gravitatea faptei săvārşite, de starea
fizică, de dezvoltarea intelectuală şi morală a minorului, de comportarea lui,
de condiţiile īn care a fost crescut şi a trăit şi de orice alte elemente de
natură să caracterizeze persoana minorului.
(2) Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei
măsuri educative nu este suficientă pentru īndreptarea minorului.
Măsurile educative
Art.
115. - Măsurile educative care se pot lua faţă de
minor sunt:
a) mustrarea;
b) libertatea sub supraveghere;
c) libertatea sub supraveghere severă;
d) internarea īntr-un centru de reeducare;
e) internarea īntr-un institut medical-educativ.
Mustrarea
Art.
116. - (1) Măsura educativă a mustrării
constă īn dojenirea minorului, īn explicarea gravităţii faptei săvārşite, īn
sfătuirea minorului de a se purta īn aşa fel īncāt să dea dovadă de īndreptare,
atrăgāndu-i-se totodată atenţia că, dacă va săvārşi din nou o infracţiune, se va
lua faţă de el o măsură mai severă sau i se va aplica o pedeapsă.
(2) Măsura mustrării nu se poate lua dacă minorul a devenit major
la data judecării. Īn acest caz, īn locul măsurii educative a mustrării se
dispune amenda sub forma zilelor-amendă īntre 5 şi 10 zile, fiecare zi fiind
socotită īntre 50.000 şi 100.000 lei, sau munca īn folosul comunităţii pe o
perioadă īntre 25 şi 50 de ore.
Libertatea sub supraveghere
Art.
117. - (1) Măsura educativă a
libertăţii sub supraveghere constă īn lăsarea minorului īn libertate pe timp de
un an sub supravegherea părinţilor săi, a celui care l-a adoptat sau a
tutorelui. Dacă aceştia nu pot asigura supravegherea īn condiţii satisfăcătoare,
instanţa dispune īncredinţarea minorului, pe acelaşi interval de timp, unei
persoane de īncredere, de preferinţă unei rude apropiate, la cererea acesteia.
(2) Instanţa pune īn vedere, celui căruia i s-a īncredinţat
supravegherea, īndatorirea de a veghea īndeaproape asupra minorului, īn scopul
īndreptării lui. De asemenea, i se pune īn vedere că are obligaţia să
īnştiinţeze instanţa de īndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce
se exercită asupra lui sau dacă a săvārşit o nouă infracţiune.
(3) Instanţa poate să impună minorului respectarea uneia sau mai
multora din următoarele obligaţii:
a) să nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) să nu intre īn legătură cu anumite persoane şi, dacă a fost
contactat de acestea, să anunţe de īndată;
c) să frecventeze cursuri şcolare din īnvăţămāntul general
obligatoriu;
d) să presteze o activitate neremunerată īntr-o instituţie de
interes public fixată de instanţă, cu o durată īntre 50 şi 100 de ore, de
maximum 3 ore pe zi, după programul de şcoală, īn zilele nelucrătoare şi īn
vacanţă.
(4) Instanţa atrage atenţia minorului asupra consecinţelor
comportării sale.
(5) După luarea măsurii libertăţii sub supraveghere, instanţa
īncunoştinţează şcoala unde minorul īnvaţă sau unitatea la care este angajat şi,
după caz, instituţia la care prestează activitatea stabilită de instanţă.
(6) Dacă īnăuntrul termenului prevăzut īn alin. (1) minorul se
sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui ori săvārşeşte o
infracţiune, instanţa revocă libertatea sub supraveghere şi ia faţă de minor fie
măsura libertăţii sub supraveghere severă, fie măsura internării īntr-un centru
de reeducare sau īi aplică o pedeapsă.
(7) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se dispune,
īn locul măsurii educative a libertăţii sub supraveghere, amenda sub forma
zilelor-amendă īntre 10 şi 20 de zile, fiecare zi fiind socotită īntre 50.000 şi
200.000 lei, sau munca īn folosul comunităţii pe o perioadă īntre 50 şi 150 de
ore.*
(8) Termenul prevăzut īn alin. (1) curge de la data punerii īn
executare a libertăţii sub supraveghere.
__________
*Alineatul (7) a fost
modificat prin liniuţa 20 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Libertatea sub supraveghere severă
Art.
118. - (1) Măsura educativă a
libertăţii sub supraveghere severă constă īn lăsarea minorului īn libertate pe o
perioadă īntre un an şi 3 ani, sub supravegherea unei instituţii legal
īnsărcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare socială
şi supraveghere.
(2) Supravegherea poate consta īn includerea minorului īn
programe de reintegrare socială, precum şi īn acordarea de asistenţă şi
consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanţa poate să impună minorului
respectarea uneia sau mai multora dintre obligaţiile prevăzute īn art. 117 alin.
(3).
(3) Dispoziţiile art. 117 alin. (2), (4)-(6) şi (8) se aplică īn
mod corespunzător.
(4) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se dispune,
īn locul măsurii educative a libertăţii sub supraveghere severă, o amendă sub
forma zilelor-amendă īntre 15 şi 30 de zile, fiecare zi fiind socotită īntre
50.000 şi 300.000 lei sau munca īn folosul comunităţii pe o perioadă īntre 100
şi 200 de ore.
Internarea īntr-un centru de reeducare
Art.
119. - (1) Măsura educativă a
internării īntr-un centru de reeducare se dispune cu privire la minorul care, īn
raport cu gravitatea faptei săvārşite şi cu nevoile de reeducare, are
posibilitatea de a se īndrepta chiar fără a i se aplica o pedeapsă. Īn timpul
internării i se asigură minorului posibilitatea de a dobāndi educaţia necesară
şi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.
(2) Măsura se va lua pe timp nedeterminat, īnsă nu poate dura
decāt pānă la īmplinirea vārstei de 18 ani. Īn mod excepţional, măsura educativă
a internării poate dura pānă la īmplinirea vārstei de 20 de ani, dacă minorul a
comis fapta la o dată apropiată vārstei de 18 ani sau dacă gravitatea faptei
săvārşite, nevoile de reeducare a minorului şi necesitatea continuităţii
procesului său de pregătire justifică aceasta.
(3) Dacă īn perioada internării īntr-un centru de reeducare
minorul săvārşeşte din nou o infracţiune pentru care se apreciază că este
necesar să i se aplice o pedeapsă privativă de libertate, instanţa revocă
internarea şi aplică pedeapsa. Īn cazul cānd instanţa nu consideră că este
necesară aplicarea pedepsei, se menţine măsura internării.
(4) Dacă se descoperă, după pronunţarea unei hotărāri prin care
s-a dispus internarea minorului īntr-un centru de reeducare, că minorul
săvārşise o infracţiune concurentă pentru care se apreciază că este necesar să i
se aplice o pedeapsă privativă de libertate, instanţa revocă internarea şi
aplică pedeapsa. Īn cazul cānd instanţa nu consideră că este necesară aplicarea
pedepsei, se menţine măsura internării.
(5) Dacă se descoperă, după pronunţarea unei hotărāri prin care
s-a dispus internarea minorului īntr-un centru de reeducare, că minorul suferise
pentru o infracţiune concurentă şi o condamnare la o pedeapsă privativă de
libertate, măsura internării se revocă.
(6) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se poate
dispune internarea īntr-un centru de reeducare pānă la īmplinirea vārstei de 20
de ani sau, īn locul măsurii educative a internării īntr-un centru de reeducare,
se poate dispune amenda sub forma zilelor-amendă īntre 20 şi 50 de zile, fiecare
zi fiind socotită īntre 50.000 şi 350.000 lei sau munca īn folosul comunităţii
pe o perioadă īntre 100 şi 300 de ore.
Internarea īntr-un institut medical-educativ
Art.
120. - (1) Măsura internării īntr-un
institut medical-educativ se ia faţă de minorul care, din cauza stării sale
fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical şi de un regim special de
educaţie.
(2) Măsura se ia pe timp nedeterminat, īnsă nu poate dura decāt
pānă la īmplinirea vārstei de 18 ani.
(3) Măsura poate fi ridicată şi īnainte de īmplinirea vārstei de
18 ani, dacă a dispărut cauza care a impus luarea acesteia. Dispunānd ridicarea
măsurii, instanţa poate să ia faţă de minor măsura internării īntr-un centru de
reeducare.
(4) Dispoziţiile art. 119 alin. (3) se aplică īn mod
corespunzător.
(5) Dacă minorul a devenit major la data judecării, se poate
dispune internarea īntr-un institut medical-educativ pānă la īmplinirea vārstei
de 20 de ani sau, īn locul măsurii educative a internării īntr-un institut
medical-educativ, se poate dispune obligarea la tratament medical şi amenda sub
forma zilelor-amendă īntre 10 şi 20 de zile, fiecare zi fiind socotită īntre
50.000 şi 200.000 lei sau munca īn folosul comunităţii pe o perioadă īntre 50 şi
150 de ore.
Liberarea minorului īnainte de a deveni major
Art.
121. - (1) Dacă a trecut cel puţin un
an de la data internării īn centrul de reeducare, iar minorul a dat dovezi
temeinice de īndreptare, se poate dispune liberarea acestuia īnainte de a deveni
major.
(2) Cel care a devenit major īn cursul judecăţii şi instanţa a
dispus internarea īn centru de reeducare pānă la īmplinirea vārstei de 20 de ani
poate fi liberat după ce a executat cel puţin un an din această măsură, dacă a
dat dovezi temeinice de īndreptare.
Revocarea liberării minorului
Art.
122. - (1) Dacă īn perioada liberării
acordate potrivit art. 121, minorul săvārşeşte din nou o infracţiune pentru care
legea prevede pedeapsa īnchisorii, instanţa, ţinānd seama de gravitatea
infracţiunii, poate dispune fie menţinerea liberării, fie revocarea şi aplicarea
unei pedepse. Īn cazul īn care nu este necesară aplicarea unei pedepse, se
revocă numai liberarea.
(2) Dacă īn perioada liberării minorul săvārşeşte din nou o
infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa īnchisorii stricte, a detenţiunii
severe sau a detenţiunii pe viaţă, instanţa revocă liberarea şi aplică o
pedeapsă. Īn cazul cānd nu este necesară aplicarea pedepsei, se revocă numai
liberarea.
Pedepsele pentru minori
Art.
123. - (1) Pedepsele care se pot aplica
minorului sunt următoarele:
a) īnchisoarea strictă de la 5 la 15 ani, cānd legea prevede
pentru infracţiunea săvārşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă;
b) īnchisoarea strictă de la 3 la 12 ani, cānd legea prevede
pentru infracţiunea săvārşită pedeapsa detenţiunii severe;
c) īnchisoarea strictă īntre limitele reduse la jumătate ale
pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvārşită, cānd legea prevede
pentru aceasta pedeapsa īnchisorii stricte, fără ca minimul īnchisorii stricte
aplicabile minorului să depăşească 3 ani;
d) īnchisoarea īntre limitele reduse la jumătate ale pedepsei
prevăzute de lege pentru infracţiunea săvārşită, cānd legea prevede pentru
aceasta pedeapsa īnchisorii;
e) amenda sub forma zilelor-amendă, īntre 5 şi 180 de zile,
fiecare zi fiind socotită īntre 50.000 lei şi 500.000 lei;
f) munca īn folosul comunităţii, īntre 50 şi 250 de ore.
(2) Pedepsele aplicate minorului se execută īn regimul prevăzut
īn legea pentru executarea pedepselor.
(3) Pedepsele complementare nu se aplică minorului.
(4) Condamnările pronunţate pentru faptele săvārşite īn timpul
minorităţii nu atrag incapacităţi sau decăderi.
Suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate
minorului
Art.
124. - (1) Īn cazul suspendării
condiţionate a executării pedepsei aplicate minorului, termenul de īncercare se
compune din durata pedepsei īnchisorii sau īnchisorii stricte la care se adaugă
un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, stabilit de instanţă. Dacă pedeapsa
aplicată constă īn zile-amendă, termenul de īncercare este de 6 luni.*
(2) Pe durata termenului de īncercare, dar pānă la īmplinirea
vārstei de 18 ani, instanţa poate dispune īncredinţarea supravegherii minorului
unei persoane din cele arătate īn art. 117 ori unei instituţii legal īnsărcinate
cu supravegherea minorilor sau serviciului de reintegrare socială şi
supraveghere, potrivit art. 118. Instanţa poate stabili, totodată, pentru minor
una sau mai multe obligaţii dintre cele prevăzute īn art. 117 alin. (3), iar
după īmplinirea vārstei de 18 ani, instanţa poate să oblige pe minor la
respectarea de către acesta a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor
prevăzute īn art. 103 şi art. 107.
(3) Dispoziţiile art. 95 alin. (3), art. 96 alin. (3), art. 97 şi
art. 98 se aplică īn mod corespunzător.
(4) Sustragerea minorului de la īndeplinirea obligaţiilor
prevăzute īn art. 117 alin. (3), art. 103 şi art. 107 poate atrage revocarea
suspendării condiţionate potrivit art. 104 alin. (2) şi art. 107 alin. (2).
(5) Īn cazul neīndeplinirii măsurilor de supraveghere ori a
obligaţiilor stabilite de instanţă, potrivit art. 103, se aplică īn mod
corespunzător dispoziţiile art. 104 alin. (2).
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 21 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată
minorului
Art.
125. - (1) Īn cazul suspendării
executării pedepsei sub supraveghere aplicate minorului, termenul de īncercare
se compune din durata pedepsei īnchisorii sau īnchisorii stricte, la care se
adaugă un interval de timp de la un an la 3 ani, stabilit de instanţă.*
(2) Pe durata termenului de īncercare, instanţa poate dispune
luarea vreuneia din măsurile prevăzute īn art. 124 alin. (2).
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 22 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Renunţarea la pedeapsa aplicabilă minorului
Art.
126. - Īn cazul infracţiunilor sancţionate cu
pedeapsa īnchisorii sau cu pedeapsa īnchisorii stricte de cel mult 2 ani,
instanţa poate să nu aplice nici o pedeapsă minorului care nu a avut antecedente
penale, a acoperit prejudiciul cauzat şi a dat dovezi temeinice că se poate
īndrepta chiar fără aplicarea unei pedepse.
Amānarea aplicării pedepsei minorului
Art.
127. - (1) Īn cazul infracţiunilor
pentru care legea prevede pedeapsa īnchisorii sau a īnchisorii stricte de cel
mult 5 ani, instanţa, după stabilirea pedepsei, poate să amāne aplicarea
acesteia, dacă minorul nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat
sau dovedeşte că are posibilitatea de a-l acoperi şi după săvārşirea faptei a
dat dovezi temeinice că se poate īndrepta chiar fără aplicarea pedepsei.
(2) Īn cazul īn care instanţa amānă aplicarea pedepsei, aceasta
fixează īn cuprinsul hotărārii data la care urmează să se pronunţe asupra
pedepsei, care nu poate depăşi 2 ani din momentul pronunţării hotărārii.
(3) Intervalul de timp dintre momentul pronunţării hotărārii şi
data fixată de instanţă potrivit alin. (2) constituie perioadă de probă pentru
minor.
(4) Īn perioada de probă, dar pānă la īmplinirea vārstei de 18
ani, instanţa poate dispune īncredinţarea minorului unei persoane din cele
arătate īn art. 117 ori unei instituţii legal īnsărcinate cu supravegherea
minorului sau serviciului de reintegrare socială şi supraveghere, putānd să
dispună totodată pentru minor unele din obligaţiile prevăzute īn art. 117 alin.
(3).
(5) Dacă minorul a avut o conduită corespunzătoare īn perioada de
probă, instanţa poate să nu aplice nici o pedeapsă, iar dacă minorul nu a avut o
conduită corespunzătoare, instanţa poate fie să amāne īncă o dată pentru acelaşi
termen aplicarea pedepsei, fie să aplice pedeapsa īn limitele prevăzute de lege.
TITLUL
V
MĂSURILE DE SIGURANŢĂ
CAPITOLUL
I
DISPOZIŢII GENERALE
Scopul măsurilor de siguranţă
Art.
128. - (1) Măsurile de siguranţă au ca
scop īnlăturarea unei stări de pericol şi preīntāmpinarea săvārşirii faptelor
prevăzute de legea penală.
(2) Măsurile de siguranţă se iau faţă de persoanele care au comis
fapte prevăzute de legea penală.
(3) Măsurile de siguranţă se pot lua chiar dacă făptuitorului nu
i se aplică o pedeapsă, cu excepţia măsurilor prevăzute īn art. 129 lit. d) şi
e).
Felurile măsurilor de siguranţă
Art.
129. - Măsurile de siguranţă sunt:
a) obligarea la tratament medical;
b) internarea medicală;
c) interzicerea de a ocupa o funcţie sau de a exercita o
profesie, o meserie ori o altă ocupaţie;
d) interzicerea de a se afla īn anumite localităţi;
e) interdicţia de a reveni īn locuinţa familiei pe o perioadă
determinată;
f) expulzarea străinilor;
g) confiscarea specială.
CAPITOLUL
II
REGIMUL MĂSURILOR DE SIGURANŢĂ
Obligarea la tratament medical
Art.
130. - (1) Dacă făptuitorul, din cauza
unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea
substanţe, prezintă pericol pentru societate, acesta poate fi obligat să se
prezinte īn mod regulat la tratament medical pānă la īnsănătoşire.
(2) Cānd persoana faţă de care s-a luat această măsură nu se
prezintă regulat la tratament, se poate dispune internarea medicală.
(3) Dacă persoana obligată la tratament este condamnată la o
pedeapsă privativă de libertate, tratamentul se efectuează şi īn timpul
executării pedepsei.
(4) Măsura obligării la tratament medical poate fi luată īn mod
provizoriu şi īn cursul urmăririi penale sau al judecăţii.
Internarea medicală
Art.
131. - (1) Cānd făptuitorul este bolnav
mintal ori toxicoman şi se află īntr-o stare care prezintă pericol pentru
societate, se poate lua măsura internării acestuia īntr-un institut medical de
specialitate, pānă la īnsănătoşire.
(2) Această măsură poate fi luată şi īn cursul urmăririi penale
sau al judecăţii.
(3) Persoana internată care părăseşte fără īnvoire institutul
medical va fi obligată, cu sprijinul organelor de poliţie, să revină la
institut, dacă legea nu prevede altfel.
Interzicerea unei funcţii sau profesii
Art.
132. - (1) Cānd făptuitorul a săvārşit
fapta datorită incapacităţii, nepregătirii sau altor cauze care īl fac impropriu
pentru ocuparea unei anumite funcţii ori pentru exercitarea unei profesii,
meserii sau altei ocupaţii, se poate lua măsura interzicerii ocupării acelei
funcţii sau exercitării acelei profesii, meserii ori ocupaţii.
(2) Această măsură poate fi revocată la cerere, după trecerea
unui termen de cel puţin un an, dacă se constată că temeiurile care au impus
luarea ei au īncetat. O nouă cerere nu se poate face decāt după trecerea unui
termen de cel puţin un an de la data respingerii cererii anterioare.
(3) Măsura interzicerii unei funcţii sau profesii poate fi luată
īn mod provizoriu şi īn cursul urmăririi penale sau al judecăţii.
(4) Această măsură nu poate fi luată īn cazul persoanelor care
exercită un mandat electiv, au responsabilităţi sindicale sau patronale ori
desfăşoară o activitate īn domeniul presei.
Interzicerea de a se afla īn anumite localităţi
Art.
133. - (1) Dacă instanţa constată că
prezenţa unei persoane condamnate la pedeapsa privativă de libertate de cel
puţin un an īn localitatea unde a săvārşit infracţiunea sau īn alte localităţi
constituie un pericol grav pentru societate, poate lua faţă de aceasta măsura
interzicerii de a se afla īn acea localitate sau īn alte localităţi anume
determinate prin hotărārea de condamnare.
(2) Această măsură poate fi luată pe o durată de pānă la 5 ani şi
poate fi prelungită dacă nu a dispărut pericolul care a justificat luarea
măsurii. Prelungirea nu poate depăşi durata măsurii luate iniţial.
(3) Măsura de siguranţă poate fi revocată la cerere sau din
oficiu, după trecerea unui termen de cel puţin un an, dacă temeiurile care au
impus luarea ei au īncetat. O nouă cerere nu se poate face decāt după trecerea
unui termen de cel puţin un an de la data respingerii cererii anterioare.
Interdicţia de a reveni īn locuinţa familiei pe o perioadă
determinată
Art.
134. - (1) Dacă instanţa constată că
prezenţa, īn locuinţa familiei, a persoanei condamnate la pedeapsa privativă de
libertate de cel puţin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenţă
cauzatoare de suferinţe fizice sau psihice ori pentru vătămare corporală, sau
pentru act sexual cu un minor, ori pentru corupţie sexuală, săvārşite asupra
unui membru de familie, constituie un pericol grav pentru ceilalţi membri ai
familiei, poate lua faţă de această persoană măsura interzicerii de a reveni īn
locuinţa familiei, la cererea părţii vătămate.
(2) Această măsură poate fi luată pe o durată de pānă la 2 ani şi
poate fi prelungită dacă nu a dispărut pericolul care a justificat luarea
măsurii. Prelungirea nu poate depăşi durata măsurii luate iniţial.
(3) Măsura poate fi luată īn mod provizoriu şi īn cursul
urmăririi penale sau al judecăţii.
(4) Partea vătămată poate cere oricānd revocarea măsurii
prevăzute īn alin. (1).
Expulzarea
Art.
135. - (1) Cetăţeanului străin care a
comis o infracţiune i se poate interzice rămānerea pe teritoriul ţării.
(2) Īn cazul īn care expulzarea īnsoţeşte pedeapsa privativă de
libertate, aducerea la īndeplinire a expulzării are loc după executarea
pedepsei.
(3) Īncetarea expulzării se pronunţă de instanţă.
(4) Persoanele prevăzute īn prezentul articol nu vor fi expulzate
dacă există pericolul real de a fi condamnate la moarte ori de a fi supuse la
tortură, tratamente inumane sau degradante īn statul īn care ar urma să fie
expulzate sau dacă sunt căsătorite cu cetăţeni romāni, au domiciliul şi familia
īn Romānia, iar căsătoria este anterioară săvārşirii faptei.
Confiscarea specială
Art.
136. - (1) Sunt supuse confiscării
speciale:
a) bunurile produse ori care au dobāndit un alt regim juridic
prin infracţiune;
b) bunurile care au servit sau care au fost destinate să
servească la săvārşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă,
aparţinānd altei persoane, aceasta a cunoscut modul lor de folosire. Această
măsură nu poate fi dispusă īn cazul infracţiunilor săvārşite prin presă;
c) bunurile care au fost date pentru a determina săvārşirea unei
infracţiuni sau pentru a răsplăti pe făptuitor;
d) bunurile dobāndite prin săvārşirea infracţiunii, dacă nu sunt
restituite persoanei vătămate şi īn măsura īn care nu servesc la despăgubirea
acesteia;
e) bunurile deţinute īn contra dispoziţiilor legale.
(2) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, se confiscă
echivalentul lor īn bani sau bunurile dobāndite īn locul acestora.
(3) Instanţa poate să nu dispună confiscarea bunului, dacă acesta
face parte dintre mijloacele de existenţă, de trebuinţă zilnică ori de
exercitare a profesiei făptuitorului.
TITLUL
VI
CAUZELE CARE ĪNLĂTURĂ RĂSPUNDEREA
PENALĂ
Efectele amnistiei
Art.
137. - (1) Amnistia īnlătură
răspunderea penală pentru fapta săvārşită. Dacă intervine după condamnare, ea
īnlătură şi executarea pedepsei pronunţate, precum şi celelalte consecinţe ale
condamnării. Amenda īncasată anterior amnistiei nu se restituie.
(2) Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă,
măsurilor educative şi asupra drepturilor persoanei vătămate.
Prescripţia răspunderii penale
Art.
138. - (1) Prescripţia īnlătură
răspunderea penală.
(2) Prescripţia nu īnlătură răspunderea penală īn cazul
infracţiunilor contra umanităţii.
Termenele de prescripţie a răspunderii penale
Art.
139. - (1) Termenele de prescripţie a
răspunderii penale sunt:
a) 25 ani, cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită
pedeapsa detenţiunii pe viaţă;
b) 20 ani, cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită
pedeapsa detenţiunii severe;
c) 15 ani, cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită
pedeapsa īnchisorii stricte mai mare de 10 ani;
d) 10 ani, cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită
pedeapsa īnchisorii stricte mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
e) 5 ani, cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită
pedeapsa īnchisorii stricte īntre un an şi 5 ani;
f) 3 ani, cānd legea prevede pentru infracţiunea săvārşită
pedeapsa īnchisorii, amenda sub forma zilelor-amendă ori munca īn folosul
comunităţii.
(2) Prevederile alin. (1) lit. e) se aplică şi īn cazul
pedepselor prevăzute de lege pentru persoana juridică.
(3) Termenele prevăzute īn prezentul articol se socotesc de la
data săvārşirii infracţiunii. Īn cazul infracţiunilor continue termenul curge de
la data īncetării acţiunii sau inacţiunii, iar īn cazul infracţiunilor
continuate, de la data săvārşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.
Īntreruperea cursului prescripţiei
Art.
140. - (1) Cursul termenului
prescripţiei prevăzute īn art. 139 se īntrerupe prin īndeplinirea oricărui act
care, potrivit legii, trebuie comunicat īnvinuitului sau inculpatului īn
desfăşurarea procesului penal.
(2) După fiecare īntrerupere īncepe să curgă un nou termen de
prescripţie.
(3) Īntreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de
toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de īntrerupere priveşte
numai pe unii dintre ei.
(4) Termenele prevăzute īn art. 139, dacă au fost depăşite cu
īncă o jumătate, vor fi socotite īndeplinite oricāte īntreruperi ar interveni.
Suspendarea cursului prescripţiei
Art.
141. - (1) Cursul termenului
prescripţiei prevăzute īn art. 139 este suspendat pe timpul cāt o dispoziţie
legală sau o īmprejurare de neprevăzut ori de neīnlăturat īmpiedică punerea īn
mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal.
(2) Prescripţia īşi reia cursul din ziua īn care a īncetat cauza
de suspendare.
Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru minori
Art.
142. - Termenele de prescripţie a răspunderii
penale se reduc la jumătate pentru cei care la data săvārşirii infracţiunii erau
minori.
Lipsa plāngerii prealabile
Art.
143. - (1) Īn cazul infracţiunilor
pentru care punerea īn mişcare a acţiunii penale este condiţionată de
introducerea unei plāngeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei
plāngeri īnlătură răspunderea penală.
(2) Retragerea plāngerii prealabile, de asemenea, īnlătură
răspunderea penală.
(3) Fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage
răspunderea penală, chiar dacă plāngerea prealabilă s-a făcut sau se menţine
numai de către una dintre ele.
(4) Fapta atrage răspunderea penală a tuturor participanţilor la
săvārşirea acesteia, chiar dacă plāngerea prealabilă s-a făcut sau se menţine cu
privire numai la unul dintre ei.
(5) Īn cazul īn care cel vătămat este o persoană lipsită de
capacitate de exerciţiu ori cu capacitatea de exerciţiu restrānsă, acţiunea
penală se pune īn mişcare şi din oficiu.
Īmpăcarea părţilor
Art.
144. - (1) Īmpăcarea părţilor īn
cazurile prevăzute de lege īnlătură răspunderea penală şi stinge şi acţiunea
civilă.
(2) Īmpăcarea este personală şi produce efecte numai dacă
intervine pānă la rămānerea definitivă a hotărārii.
(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu
īmpăcarea se face numai de reprezentanţii lor legali. Cei cu capacitate de
exerciţiu restrānsă se pot īmpăca cu īncuviinţarea persoanelor prevăzute de
lege. Īmpăcarea produce efecte şi īn cazul īn care acţiunea penală a fost pusă
īn mişcare din oficiu.
TITLUL
VII
CAUZELE CARE ĪNLĂTURĂ SAU MODIFICĂ
EXECUTAREA PEDEPSEI
Efectele graţierii
Art.
145. - (1) Graţierea are ca efect
īnlăturarea, īn totul sau īn parte, a executării pedepsei ori comutarea acesteia
īn alta mai uşoară.
(2) Graţierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, īn
afară de cazul cānd se dispune altfel prin actul de graţiere.*
(3) Graţierea nu are efect asupra măsurilor de siguranţă şi
măsurilor educative, īn afară de cazul cānd se dispune altfel prin actul de
graţiere.*
(4) Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare
este suspendată condiţionat. Īn acest caz, partea din termenul de īncercare care
reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce īn mod
corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată, se
execută numai partea din pedeapsă rămasă negraţiată.
__________
*Alineatele (2) şi (3)
au fost modificate prin liniuţa 23 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Prescripţia executării pedepsei
Art.
146. - (1) Prescripţia īnlătură
executarea pedepsei principale.
(2) Prescripţia nu īnlătură executarea pedepselor principale
pronunţate pentru infracţiunile contra umanităţii.
Termenele de prescripţie a executării pedepsei
Art.
147. - (1) Termenele de prescripţie a
executării pedepsei sunt:
a) 20 de ani, cānd pedeapsa care urmează a fi executată este
detenţiunea pe viaţă sau detenţiunea severă;
b) 5 ani, plus durata pedepsei īnchisorii stricte sau īnchisorii
care urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, īn cazul pedepselor cu
īnchisoarea;
c) 3 ani, īn cazul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă şi a
muncii īn folosul comunităţii.
(2) Prevederile alin. (1) lit. c) se aplică corespunzător şi īn
cazul pedepselor aplicate persoanei juridice.
(3) Termenele prevăzute īn alin. (1) se socotesc de la data cānd
hotărārea de condamnare a rămas definitivă.
(4) Īn cazul revocării suspendării condiţionate a executării
pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, termenul de
prescripţie īncepe să curgă de la data cānd hotărārea de revocare a rămas
definitivă.
(5) Măsurile de siguranţă nu se prescriu.
Termenele de prescripţie a executării pedepsei pentru minori
Art.
148. - Termenele de prescripţie a executării
pedepsei se reduc la jumătate pentru cei care la data săvārşirii infracţiunii
erau minori.
Īntreruperea cursului prescripţiei executării pedepsei
Art.
149. - (1) Cursul termenului
prescripţiei executării pedepsei se īntrerupe prin īnceperea executării
pedepsei. Sustragerea de la executare, după īnceperea executării pedepsei, face
să curgă un nou termen de prescripţie de la data sustragerii.
(2) Cursul termenului prescripţiei executării se īntrerupe şi
prin săvārşirea din nou a unei infracţiuni.
Suspendarea cursului prescripţiei executării pedepsei
Art.
150. - (1) Cursul termenului
prescripţiei executării pedepsei este suspendat īn cazurile şi condiţiile
prevăzute īn Codul de procedură
penală.
(2) Prescripţia īşi reia cursul din ziua īn care a īncetat cauza
de suspendare.
TITLUL
VIII
CAUZELE CARE ĪNLĂTURĂ CONSECINŢELE
CONDAMNĂRII
Reabilitarea de drept
Art.
151. - (1) Reabilitarea de drept are
loc īn cazul condamnării la amendă sub forma zilelor-amendă, la muncă īn folosul
comunităţii sau la pedeapsa īnchisorii, dacă īn decurs de 3 ani condamnatul nu a
săvārşit nici o altă infracţiune.
(2) Prevederile art. 155 se aplică īn mod corespunzător.
(3) Reabilitarea de drept poate fi constatată şi de instanţa de
judecată. Īn acest caz instanţa verifică īndeplinirea condiţiilor prevăzute īn
alin. (1), după care pronunţă o hotărāre īn constatare.
Reabilitarea judecătorească
Art.
152. - (1) Condamnatul poate fi
reabilitat, la cerere, de instanţa judecătorească:
a) īn cazul condamnării la pedeapsa īnchisorii stricte, după
trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei
pronunţate;
b) īn cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii severe ori la
pedeapsa detenţiunii pe viaţă comutată sau īnlocuită cu pedeapsa detenţiunii
severe, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă o jumătate din
durata pedepsei pronunţate;
c) īn cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă
considerată executată ca urmare a graţierii, a īmplinirii termenului de
prescripţie a executării pedepsei sau a īmplinirii termenului prevăzut de lege
īn cazul liberării condiţionate, după trecerea unui termen de 20 de ani.
(2) Instanţa poate dispune, īn cazuri excepţionale, reducerea
termenelor prevăzute īn acest articol.
(3) Condamnatul decedat pānă la īmplinirea condiţiilor de
reabilitare poate fi reabilitat dacă instanţa, evaluānd comportarea
condamnatului pānă la deces, apreciază că merită acest beneficiu.
Calculul termenului de reabilitare
Art.
153. - (1) Termenele prevăzute īn art.
151 şi 152 se socotesc de la data cānd a luat sfārşit executarea pedepsei
principale sau de la data cānd aceasta s-a prescris.*
(2) Pentru cei condamnaţi la amendă sub forma zilelor-amendă,
termenul curge din momentul īn care amenda a fost achitată sau executarea ei s-a
stins īn orice alt mod.
(3) Īn caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de
pedeapsă, termenul curge de la data actului de graţiere, dacă la acea dată
hotărārea de condamnare era definitivă şi de la rămānerea definitivă a hotărārii
de condamnare, dacă actul de graţiere se referă la infracţiuni īn curs de
judecată.
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 24 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Condiţiile reabilitării judecătoreşti
Art.
154. - (1) Cererea de reabilitare
judecătorească se admite dacă cel condamnat īntruneşte următoarele condiţii:
a) nu a suferit o nouă condamnare īn intervalul prevăzut īn art.
152;
b) īşi are asigurată existenţa prin muncă sau prin alte mijloace
oneste, precum şi īn cazul cānd are vārsta de a fi pensionat sau este incapabil
de muncă;
c) a avut o bună conduită;
d) a achitat īn īntregime cheltuielile de judecată şi
despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, īn afară de cazul cānd
partea vătămată a renunţat la despăgubiri, sau cānd instanţa constată că cel
condamnat şi-a īndeplinit īn mod regulat obligaţiile privitoare la dispoziţiile
civile din hotărārea de condamnare.
(2) Cānd instanţa constată că nu este īndeplinită condiţia de la
alin. (1) lit. d), dar aceasta nu se datorează relei-voinţe a condamnatului,
poate dispune reabilitarea.
Efectele reabilitării de drept şi judecătoreşti
Art.
155. - (1) Reabilitarea face să
īnceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din
condamnare.
(2) Reabilitarea nu are ca urmare obligaţia de reintegrare īn
funcţia din care făptuitorul a fost scos īn urma condamnării ori de rechemare īn
cadrele permanente ale forţelor armate sau de redare a gradului militar pierdut.
(3) De asemenea, reabilitarea nu are efecte asupra măsurilor de
siguranţă, cu excepţia celor prevăzute īn art. 129 lit. d) şi e).
Reīnnoirea cererii de reabilitare judecătorească
Art.
156. - (1) Īn caz de respingere a
cererii de reabilitare, nu se poate face o nouă cerere decāt după un termen de 3
ani īn cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii severe şi după un termen de 2
ani īn cazul condamnării la pedeapsa īnchisorii stricte; aceste termene se
socotesc de la data respingerii cererii.
(2) Condiţiile prevăzute īn art. 154 trebuie să fie īndeplinite
şi pentru intervalul de timp care a precedat noua cerere.
(3) Cererea respinsă ca urmare a neīndeplinirii unor condiţii de
formă poate fi reīnnoită potrivit Codului de procedură
penală.
Anularea reabilitării
Art.
157. - Reabilitarea judecătorească va fi anulată
cānd după acordarea ei s-a descoperit că cel reabilitat mai suferise o
condamnare care, dacă ar fi fost cunoscută, ar fi condus la respingerea cererii
de reabilitare.
TITLUL
IX
ĪNŢELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII ĪN
LEGEA PENALĂ
Săvārşirea unei infracţiuni
Art.
158. - Prin săvārşirea unei infracţiuni sau
comiterea unei infracţiuni se īnţelege săvārşirea oricăreia dintre faptele pe
care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi
participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.*
__________
*Articolul a fost
modificat prin liniuţa 25 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Public
Art.
159. - Prin termenul public se īnţelege tot ce
priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice
de drept public.
Consecinţe deosebit de grave
Art.
160. - Prin consecinţe deosebit de grave se
īnţelege o pagubă materială mai mare de 3.000.000.000 lei sau o perturbare
deosebit de gravă a activităţii, cauzate vreuneia dintre unităţile la care se
referă art. 159 ori altei persoane juridice sau fizice.
Funcţionar public
Art.
161. - Prin funcţionar public se īnţelege orice
persoană care exercită permanent sau temporar o īnsărcinare de orice natură, īn
serviciul vreuneia dintre unităţile la care se referă art. 159.
Funcţionar
Art.
162. - Prin funcţionar se īnţelege orice persoană
care exercită o īnsărcinare īn serviciul unei persoane juridice de drept privat.
Persoană care exercită un serviciu de interes public
Art.
163. - Prin persoană care exercită un serviciu de
interes public se īnţelege orice persoană particulară care exercită o profesie
de interes public, pentru care este necesară o abilitare specială a
autorităţilor publice şi care este supusă controlului acestora.
Rude apropiate
Art.
164. - (1) Rude apropiate sunt
ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi
persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude.
(2) Dispoziţiile din legea penală privitoare la rude apropiate,
īn limitele prevăzute de alin. (1), se aplică, īn caz de adopţie, atāt persoanei
adoptate, cāt şi descendenţilor acesteia şi īn raport cu rudele fireşti.
Membru de familie
Art.
165. - Prin membru de familie se īnţelege soţul
sau ruda apropiată, dacă aceasta din urmă locuieşte şi gospodăreşte īmpreună cu
făptuitorul.
Informaţii secrete de stat şi īnscrisuri oficiale
Art.
166. - (1) Informaţii secrete de stat
sunt informaţiile clasificate astfel de autorităţile competente, potrivit legii.
(2) Īnscris oficial este orice īnscris care emană de la o unitate
din cele la care se referă art. 159 sau care aparţine unei asemenea unităţi.
Arme
Art.
167. - (1) Arme sunt piesele,
instrumentele sau dispozitivele declarate astfel prin dispoziţii legale.
(2) Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natură a putea
fi folosite ca arme şi care au fost īntrebuinţate pentru atac.
Faptă săvārşită īn public
Art.
168. - Fapta se consideră săvārşită īn public
atunci cānd a fost comisă:
a) īntr-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna
accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nici o persoană;
b) īn orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de faţă două
sau mai multe persoane;
c) īn loc neaccesibil publicului, īnsă cu intenţia ca fapta să
fie auzită sau văzută şi dacă acest rezultat s-a produs faţă de două sau mai
multe persoane;
d) īntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepţia
reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii
relaţiilor dintre persoanele participante.
Timp de război
Art.
169. - Timp de război este intervalul de timp de
la data declarării mobilizării sau de la īnceperea operaţiilor de război pānă la
data trecerii armatei la starea de pace.
Calculul timpului
Art.
170. - La calcularea timpului ziua se socoteşte
de 24 de ore şi săptămāna de 7 zile. Luna şi anul se socotesc īmplinite cu o zi
īnainte de ziua corespunzătoare datei de la care au īnceput să curgă.
Pedeapsă prevăzută de lege
Art.
171. - Prin pedeapsă prevăzută de lege se
īnţelege pedeapsa prevăzută īn textul de lege care incriminează fapta, fără
luarea īn considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
PARTEA
SPECIALĂ
TITLUL
I
CRIME ŞI DELICTE CONTRA PERSOANEI
CAPITOLUL
I
CRIME CONTRA UMANITĂŢII
Genocidul
Art.
172. - (1) Săvārşirea īn scopul de a
distruge īn īntregime sau īn parte o colectivitate sau un grup naţional, etnic,
rasial sau religios a vreuneia dintre următoarele fapte:
a) uciderea membrilor colectivităţii sau grupului;
b) vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor
colectivităţii sau grupului;
c) supunerea colectivităţii ori a grupului la condiţii de
existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugere fizică;
d) luarea de măsuri tinzānd la īmpiedicarea naşterilor īn sānul
colectivităţii sau al grupului;
e) transferarea forţată a copiilor aparţinānd unei colectivităţi
sau unui grup īn altă colectivitate sau īn alt grup,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu detenţiune
severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Īnţelegerea īn vederea săvārşirii infracţiunii de genocid se
pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.*
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 26 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Tratamentele neomenoase
Art.
173. - (1) Supunerea la tratamente
neomenoase a răniţilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar
sau al Crucii Roşii ori al organizaţiilor asimilate acesteia, a naufragiaţilor,
a prizonierilor de război şi, īn general, a oricărei alte persoane căzute sub
puterea adversarului, ori supunerea acestora la experienţe medicale sau
ştiinţifice care nu sunt justificate de un tratament medical īn interesul lor,
se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează săvārşirea faţă de
persoanele arătate īn alin. (1) a vreuneia dintre următoarele fapte:
a) constrāngerea de a servi īn forţele armate ale adversarului;
b) luarea de ostatici;
c) deportarea;
d) dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal;
e) condamnarea sau execuţia fără o judecată prealabilă efectuată
de către o instanţă constituită īn mod legal şi care să fi judecat cu
respectarea garanţiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege.
(3) Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prevăzuţi īn
alin. (1) se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu detenţiune severă de la 15
la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Crime contra umanităţii săvārşite īn timp de război
Art.
174. - Faptele prevăzute īn art. 172 şi art. 173
săvārşite īn timp de război se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţă.
Alte crime contra umanităţii
Art.
175. - (1) Săvārşirea, īn cadrul unui
atac generalizat sau sistematic, lansat īmpotriva populaţiei civile, a vreuneia
dintre următoarele fapte:
a) omorul;
b) vătămarea gravă a integrităţii fizice sau sănătăţii fizice ori
mintale;
c) exterminarea;
d) supunerea la sclavie;
e) deportarea sau transferarea forţată de populaţie;
f) privarea de libertate, fără o judecată prealabilă efectuată de
către o instanţă constituită īn mod legal şi care să fi judecat cu respectarea
garanţiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege;
g) tortura;
h) violul, prostituţia forţată, provocarea forţată a
gravidităţii, sterilizarea forţată sau orice altă asemenea formă de violenţă
sexuală;
i) discriminarea oricărui grup sau a oricărei colectivităţi din
motive politice, rasiale, naţionale, etnice, culturale, religioase sau sexuale;
j) dispariţiile forţate de persoane,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu detenţiune
severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.*
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi detonarea armelor
nucleare sau a oricăror dispozitive explozive nucleare.
__________
*Litera j) de la alin.
(1) a fost modificată prin liniuţa 27 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303
din 12.04.2005.
Excluderea oricăror īmprejurări justificative
Art.
176. - Īn cazul infracţiunilor prevăzute īn
prezentul capitol, nici o īmprejurare excepţională fie că este vorba de o stare
de război sau de ameninţări cu războiul, de instabilitate politică internă sau
de oricare altă stare de excepţie, nu poate fi invocată pentru a justifica
fapta; de asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul legii sau comanda
autorităţii legitime.
Sancţionarea tentativei
Art.
177. - Tentativa la crimele prevăzute īn acest
capitol se sancţionează cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată sau
cu o pedeapsă īn cadrul limitelor imediat inferioare pedepsei prevăzute de lege
pentru infracţiunea consumată.
CAPITOLUL
II
CRIME ŞI DELICTE CONTRA VIEŢII
PERSOANEI
Omorul
Art.
178. - Uciderea unei persoane se pedepseşte cu
detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Omorul calificat
Art.
179. - Omorul săvārşit īn vreuna din următoarele
īmprejurări:
a) cu premeditare;
b) asupra soţului sau unei rude apropiate;
c) asupra unui minor care nu a īmplinit vārsta de 15 ani;
d) profitānd de starea de neputinţă a victimei de a se apăra;
e) asupra unei femei gravide;
f) prin cruzimi;
g) asupra a două sau mai multor persoane;*
h) pentru a săvārşi sau a ascunde săvārşirea unei tālhării sau
piraterii;
i) īn timpul sau īn legătură cu īndeplinirea īndatoririlor de
serviciu sau publice ale victimei,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau detenţiune severă
de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
__________
*Litera g) a fost
modificată prin liniuţa 28 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Pruncuciderea
Art.
180. - Uciderea copilului nou născut, săvārşită
imediat după naştere de către mama aflată īntr-o stare de tulburare pricinuită
de naştere, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani.
Uciderea din culpă
Art.
181. - (1) Uciderea din culpă a unei
persoane se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
(2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor
legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite activităţi se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la 2 la 7 ani.
(3) Cānd uciderea din culpă a unei persoane este săvārşită de un
conducător de vehicul cu tracţiune mecanică, avānd īn sānge o īmbibaţie
alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află īn stare de ebrietate
produsă de alcool sau se află sub influenţa stupefiantelor ori a altor substanţe
toxice, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 5 la 12 ani.
(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează uciderea din culpă
săvārşită de orice altă persoană īn exerciţiul profesiei sau meseriei şi care se
află īn stare de ebrietate produsă de alcool sau se află sub influenţa
stupefiantelor ori a altor substanţe toxice.
(5) Dacă prin fapta săvārşită s-a cauzat moartea a două sau mai
multe persoane, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 7 la 15 ani.
(6) Dacă fapta prin care s-a produs uciderea din culpă constituie
prin ea īnsăşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de
infracţiuni.
Determinarea sau īnlesnirea sinuciderii
Art.
182. - (1) Fapta de a determina sau de
a īnlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea sau īncercarea de
sinucidere a avut loc, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani.
(2) Cānd fapta prevăzută īn alin. (1) s-a săvārşit faţă de un
minor sau faţă de o persoană care nu era īn stare să-şi dea seama de fapta sa
ori nu putea fi stăpānă pe actele sale, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la
3 la 10 ani.
Sancţionarea tentativei
Art.
183. - Tentativa la crimele prevăzute īn art. 178
şi art. 179 se sancţionează cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea consumată
sau cu o pedeapsă īn cadrul limitelor imediat inferioare pedepsei prevăzute de
lege pentru infracţiunea consumată.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
184. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunea prevăzută īn art. 181 alin. (2).*
__________
*Articolul a fost
modificat prin liniuţa 29 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
CAPITOLUL
III
DELICTE CONTRA INTEGRITĂŢII
CORPORALE ŞI SĂNĂTĂŢII PERSOANEI
Lovirea sau alte violenţe
Art.
185. - (1) Lovirea sau orice alte acte
de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepseşte cu īnchisoare de la o
lună la 3 luni sau cu zile-amendă.
(2) Faptele prevăzute īn alin. (1) săvārşite asupra unui membru
de familie se pedepsesc cu īnchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă.
(3) Lovirea sau actele de violenţă care au pricinuit o vătămare
ce necesită pentru vindecare īngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se
pedepseşte cu īnchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă.
(4) Faptele prevăzute īn alin. (3) săvārşite asupra unui membru
de familie se pedepsesc cu īnchisoare strictă de la un an la 2 ani sau cu
zile-amendă.
(5) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īn cazul faptelor prevăzute īn alin. (2) şi (4), acţiunea
penală se pune īn mişcare şi din oficiu.
(6) Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală, producāndu-şi
efectele şi īn cazul īn care acţiunea penală a fost pusă īn mişcare din oficiu.
Vătămarea corporală
Art.
186. - (1) Fapta prin care s-a
pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru
vindecare īngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la un an la 5 ani.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1) săvārşită asupra unui membru de
familie se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 6 ani.*
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īn cazul faptei prevăzute īn alin. (2), acţiunea penală se
pune īn mişcare şi din oficiu.
(4) Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală, producāndu-şi
efectele şi īn cazul īn care acţiunea penală a fost pusă īn mişcare din oficiu.
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 30 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Vătămarea corporală gravă
Art.
187. - (1) Fapta prin care s-a
pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru
vindecare īngrijiri medicale mai mult de 60 de zile se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la 2 la 7 ani.
(2) Dacă fapta a produs vreuna din următoarele consecinţe:
pierderea unui simţ sau organ, īncetarea funcţionării acestora, o infirmitate
permanentă fizică sau psihică, sluţirea, avortul ori punerea īn primejdie a
vieţii persoanei, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 2 la 10 ani.
(3) Cānd fapta a fost săvārşită īn scopul producerii
consecinţelor prevăzute īn alin. (1) şi (2), pedeapsa este īnchisoarea strictă
de la 3 la 12 ani.
Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
Art.
188. - Dacă vreuna dintre faptele prevăzute īn
art. 185-187 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este īnchisoarea
strictă de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Vătămarea corporală din culpă
Art.
189. - (1) Fapta prevăzută īn art. 185
alin. (3) şi (4) care a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare
īngrijiri medicale mai mult de 10 zile, precum şi cea prevăzută īn art. 186,
săvārşite din culpă, se pedepsesc cu īnchisoare de la o lună la 3 luni sau cu
zile-amendă.*
(2) Dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute īn art. 187
alin. (1) sau (2), pedeapsa este īnchisoarea de la 3 luni la un an sau
zile-amendă.
(3) Cānd săvārşirea faptei prevăzute īn alin. (1) este urmarea
nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru
exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru īndeplinirea unei anumite
activităţi, pedeapsa este īnchisoarea de la 6 luni la un an sau zile-amendă.
(4) Fapta prevăzută īn alin. (2), dacă este urmarea nerespectării
dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere arătate īn alin. (3), se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau zile-amendă.
(5) Dacă faptele prevăzute īn alin. (3) şi (4) sunt săvārşite de
către o persoană care se află īn stare de ebrietate, pedeapsa este īnchisoarea
strictă de la un an la 3 ani sau zile-amendă, īn cazul alin. (3), şi īnchisoarea
strictă de la un an la 5 ani, īn cazul alin. (4).
(6) Pentru faptele prevăzute īn alin. (1)-(4), acţiunea penală se
pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor
īnlătură răspunderea penală.
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 31 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Avortul
Art.
190. - (1) Īntreruperea cursului
sarcinii, prin orice mijloace, săvārşită īn vreuna din următoarele īmprejurări:
a) īn afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale
autorizate īn acest scop;
b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de
specialitate;
c) dacă vārsta sarcinii a depăşit paisprezece săptămāni,
se pedepseşte cu īnchisoare de la 6 luni la un an sau cu
zile-amendă.
(2) Īntreruperea cursului sarcinii, săvārşită īn orice condiţii,
fără consimţămāntul femeii īnsărcinate, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de
la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă prin faptele prevăzute īn alin. (1) şi (2) s-a cauzat
femeii īnsărcinate o vătămare corporală gravă, pedeapsa este īnchisoarea strictă
de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă fapta a avut ca urmare
moartea femeii īnsărcinate, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 5 la 15 ani
şi interzicerea unor drepturi.
(4) Īn cazul īn care fapta prevăzută īn alin. (2) sau (3) a fost
săvārşită de medic, pe lāngă pedeapsa īnchisorii se va aplica şi interdicţia
exercitării profesiei de medic, potrivit art. 75 alin. (1) lit. c).
(5) Nu se pedepseşte īntreruperea cursului sarcinii efectuată de
medic:
a) dacă īntreruperea cursului sarcinii era necesară pentru a
salva viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a femeii īnsărcinate de la un
pericol grav şi iminent şi care nu putea fi īnlăturat altfel;
b) īn cazul prevăzut īn alin. (1) lit. c), cānd īntreruperea
cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispoziţiilor
legale;
c) īn cazul prevăzut īn alin. (2) cānd femeia īnsărcinată s-a
aflat īn imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, iar īntreruperea cursului
sarcinii se impunea din motive terapeutice potrivit dispoziţiilor legale.
Sancţionarea tentativei
Art.
191. - Tentativa la delictele prevăzute īn art.
187 alin. (3) şi art. 190 alin. (2) se pedepseşte.*
__________
*Articolul a fost
modificat prin liniuţa 32 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
192. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn art. 189 alin. (3) şi (4).
CAPITOLUL
IV
CRIME ŞI DELICTE PRIVIND MANIPULAREA
GENETICĂ
Alterarea genotipului
Art.
193. - Alterarea genotipului uman, cu intenţie,
īn orice mod, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 5 ani.
Utilizarea periculoasă a ingineriei genetice
Art.
194. - Utilizarea ingineriei genetice pentru a
produce arme biologice sau alte arme de exterminare īn masă se pedepseşte cu
detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Crearea ilegală de embrioni umani şi clonarea
Art.
195. - (1) Crearea de embrioni umani īn
alte scopuri decāt procreaţia se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 10
ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi crearea, prin clonare,
a unei fiinţe umane genetic identice unei alte fiinţe umane, vii sau moarte.
Sancţionarea tentativei
Art.
196. - Tentativa la delictele prevăzute īn art.
195 se pedepseşte.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
197. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn prezentul capitol.
CAPITOLUL
V
DELICTE PRIN CARE SE PUN ĪN PERICOL
VIAŢA,
INTEGRITATEA CORPORALĂ ŞI SĂNĂTATEA PERSOANEI*
__________
*Denumirea Cap. V a fost
modificată prin liniuţa 33 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Punerea īn primejdie a unei persoane īn neputinţă de a se
īngriji
Art.
198. - (1) Părăsirea, alungarea sau
lăsarea fără ajutor, īn orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are
putinţă de a se īngriji, de către persoana care o are sub pază sau īngrijire,
punāndu-i īn pericol iminent viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, se
pedepseşte cu īnchisoarea strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
(2) Este apărată de pedeapsă persoana care, după săvārşirea
faptei, īşi reia de bunăvoie īndatoririle.
Lăsarea fără ajutor
Art.
199. - Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de
a īnştiinţa autoritatea, de către cel care a găsit o persoană a cărei viaţă,
sănătate sau integritate corporală este īn primejdie şi care este lipsită de
puterea de a se salva, se pedepseşte cu īnchisoare de la o lună la un an sau cu
zile-amendă.
Lăsarea fără ajutor prin omisiunea de īnştiinţare
Art.
200. - Neīnştiinţarea autorităţii de către cel ce
găseşte o persoană abandonată sau pierdută, care are nevoie de ajutor, fiindu-i
pusă īn pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală, se pedepseşte cu
īnchisoare de la o lună la 6 luni sau cu zile-amendă.
CAPITOLUL
VI
CRIME ŞI DELICTE CONTRA LIBERTĂŢII
PERSOANEI
Lipsirea de libertate īn mod ilegal
Art.
201. - (1) Lipsirea de libertate a unei
persoane īn mod ilegal se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani.
(2) Īn cazul īn care fapta este săvārşită īn vreuna din
următoarele īmprejurări:
a) prin simularea de calităţi oficiale;
b) prin răpire;
c) de o persoană īnarmată;
d) de două sau mai multe persoane īmpreună;
e) dacă īn schimbul eliberării se cere un folos material sau
orice alt avantaj;
f) cānd victima este minoră;
g) cānd victima este supusă unor suferinţe ori sănătatea sau
viaţa īi este pusă īn pericol,
pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 7 la 15 ani.
(3) Dacă pentru eliberarea persoanei se cere, īn orice mod, ca
statul, o persoană fizică sau juridică, o organizaţie internaţională
interguvernamentală sau un grup de persoane să īndeplinească sau să nu
īndeplinească un anumit act, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de
ani şi interzicerea unor drepturi.*
(4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.*
__________
*Alineatele (3) şi (4)
au fost modificate prin liniuţa 34 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Sclavia
Art.
202. - Punerea sau ţinerea unei persoane īn stare
de sclavie, precum şi traficul de sclavi, se pedepsesc cu īnchisoare strictă de
la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Supunerea la muncă forţată sau obligatorie
Art.
203. - Fapta de a supune o persoană, īn alte
cazuri decāt cele prevăzute de dispoziţiile legale, la prestarea unei munci
contra voinţei sale sau la o muncă obligatorie se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la un an la 3 ani.
Traficul de persoane adulte
Art.
204. - (1) Recrutarea, transportarea,
transferarea, cazarea sau preluarea unei persoane prin ameninţare sau prin alte
forme de constrāngere, prin răpire, fraudă ori īnşelăciune, abuz de autoritate
sau profitānd de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-şi exprima
voinţa, ori prin darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase
pentru obţinerea consimţămāntului persoanei care are autoritate asupra altei
persoane īn scopul exploatării acestei persoane, se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi dacă:
a) fapta a fost săvārşită de două sau mai multe persoane
īmpreună;
b) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale
sau a sănătăţii;
c) fapta a produs beneficii materiale importante.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(4) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (1) se sancţionează şi fapta
de a determina sau de a permite, cu intenţie, direct sau indirect, intrarea sau
rămānerea pe teritoriul Romāniei a unei persoane care nu este cetăţean romān sau
nu are domiciliul īn Romānia, victimă a traficului de persoane, săvārşită īn una
din următoarele īmprejurări:
a) folosind faţă de victimă mijloace frauduloase, violenţă,
ameninţări sau orice altă formă de constrāngere;
b) abuzānd de starea specială īn care se găseşte victima, din
cauza situaţiei sale ilegale ori precare de intrare sau şedere īn ţară ori din
cauza stării de graviditate, unei boli sau infirmităţi ori unei deficienţe
fizice sau mintale.
(5) Dacă fapta prevăzută īn alin. (4) se săvārşeşte īn mod
repetat, maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani.
Traficul de minori
Art.
205. - (1) Recrutarea, transportarea,
transferarea, cazarea sau preluarea unei persoane cu vārsta cuprinsă īntre 15 şi
18 ani, īn scopul exploatării acesteia, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de
la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi dacă:
a) fapta a fost săvārşită asupra unei persoane care nu a īmplinit
vārsta de 15 ani;
b) fapta a fost săvārşită prin ameninţare, violenţă sau prin alte
forme de constrāngere, prin răpire, fraudă ori īnşelăciune, abuz de autoritate
sau profitānd de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-şi exprima
voinţa, ori prin darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase
pentru obţinerea consimţămāntului persoanei care are autoritate asupra
minorului;
c) fapta a fost săvārşită de două sau mai multe persoane
īmpreună;
d) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale
sau a sănătăţii;
e) fapta a produs beneficii materiale importante.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani
şi interzicerea unor drepturi.
Consimţămāntul victimei traficului de persoane
Art.
206. - Īn cazul infracţiunilor prevăzute īn art.
204 şi art. 205, consimţămāntul victimei nu constituie o cauză justificativă.
Definirea exploatării unei persoane
Art.
207. - Īn sensul art. 204 şi art. 205, prin
exploatarea unei persoane se īnţelege:
a) executarea unei munci sau īndeplinirea de servicii, īn mod
forţat, cu īncălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare,
sănătate şi securitate;
b) ţinerea īn stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de
lipsire de libertate ori de aservire;
c) obligarea la practicarea prostituţiei, la manifestări
pornografice īn vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau la
alte forme de exploatare sexuală;
d) obligarea la practicarea cerşetoriei;
e) prelevarea de organe.
Violarea de domiciliu ori a sediului
Art.
208. - (1) Pătrunderea fără drept, īn
orice mod, īntr-o locuinţă, īncăpere, dependinţă sau īntr-un loc īmprejmuit
ţinānd de acestea, fără consimţămāntul persoanei care le foloseşte, sau refuzul
de a le părăsi la cererea acesteia se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un
an la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (1) se sancţionează
pătrunderea fără drept īn sediile autorităţilor publice centrale şi locale, ale
instituţiilor publice, ale partidelor sau īn locul unde o persoană fizică sau
juridică īşi desfăşoară activitatea.
(3) Īn cazul īn care fapta prevăzută īn alin. (1) sau (2) se
săvārşeşte de o persoană īnarmată, de două sau mai multe persoane īmpreună, īn
timpul nopţii sau prin folosire de calităţi mincinoase, pedeapsa este
īnchisoarea strictă de la 3 la 10 ani.
(4) Pentru fapta prevăzută īn alin. (1), acţiunea penală se pune
īn mişcare la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor
īnlătură răspunderea penală.
Īncălcarea prin orice mijloace de interceptare
a
dreptului la viaţă privată
Art.
209. - (1) Īncălcarea dreptului la
viaţă privată al unei persoane prin folosirea oricăror mijloace de interceptare
de la distanţă de date, informaţii, imagini sau sunete din interiorul locurilor
menţionate īn art. 208 alin. (1), fără consimţămāntul persoanei care le
foloseşte sau fără permisiunea legii, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la
un an la 3 ani sau cu zile-amendă.*
(2) Fotografierea sau filmarea din locuri publice a exteriorului
unui imobil cu destinaţia de locuinţă, reşedinţă sau casă de vacanţă, aparţinānd
oricărei persoane, nu constituie infracţiune.
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 35 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Ameninţarea
Art.
210. - (1) Fapta de a ameninţa o
persoană cu săvārşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare īndreptate
īmpotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o
alarmeze, se pedepseşte cu īnchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă,
fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru
infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
(2) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Şantajul
Art.
211. - (1) Constrāngerea unei persoane,
prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva,
dacă fapta este comisă spre a dobāndi un folos injust, pentru sine sau pentru
altul, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
(2) Cānd constrāngerea constă īn ameninţarea cu darea īn vileag a
unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată,
pentru soţul acesteia sau pentru o rudă apropiată, pedeapsa este īnchisoarea
strictă de la 2 la 7 ani.
Violarea secretului corespondenţei
Art.
212. - (1) Deschiderea unei
corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări
efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la
distanţă, fără drept, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani
sau cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează sustragerea, distrugerea
sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului unei
corespondenţe, chiar şi atunci cānd a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă
din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări
interceptate, chiar īn cazul īn care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta
din greşeală sau din īntāmplare.
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Confecţionarea sau utilizarea de aparate
pentru
interceptarea comunicaţiilor
Art.
213. - Confecţionarea, comercializarea,
instalarea sau utilizarea, fără drept, de mijloace tehnice destinate
interceptării sau īmpiedicării comunicaţiilor se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la 2 la 7 ani.
Divulgarea secretului profesional
Art.
214. - (1) Divulgarea, fără drept, a
unor date de către acela căruia i-au fost īncredinţate sau de care a luat
cunoştinţă īn virtutea profesiei ori funcţiei, dacă fapta este de natură a aduce
prejudicii unei persoane, se pedepseşte cu īnchisoare de la 3 luni la un an sau
cu zile-amendă.
(2) Utilizarea sau divulgarea īn alte scopuri decāt cele
prevăzute de lege a documentelor sau informaţiilor cu caracter de secret
profesional, de către cel care le-a primit ori a luat cunoştinţă de ele īn
īndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau īn legătură cu serviciul, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani.
(3) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută īn alin. (1) se pune
īn mişcare la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor
īnlătură răspunderea penală.
Sancţionarea tentativei
Art.
215. - (1) Tentativa la delictele
prevăzute īn art. 201 alin. (1) şi (2), art. 202, art. 204 alin. (1) şi (4) şi
art. 205 alin. (1) se pedepseşte.
(2) Constituie tentativă şi producerea sau procurarea
mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de măsuri īn vederea comiterii crimei
prevăzute īn art. 201 alin. (3).
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
216. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn art. 201-205 şi art. 211-213.
CAPITOLUL
VII
CRIME ŞI DELICTE CONTRA LIBERTĂŢII
SEXUALE
Violul
Art.
217. - (1) Actul sexual, de orice
natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrāngerea
acesteia sau profitānd de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima
voinţa, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani şi interzicerea
unor drepturi.
(2) Pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi dacă:
a) fapta a fost săvārşită de două sau mai multe persoane
īmpreună;
b) victima se afla īn īngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau
tratamentul făptuitorului;
c) victima este un membru de familie;
d) victima era un minor care nu īmplinise vārsta de 15 ani;
e) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale
sau a sănătăţii.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(4) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută īn alin. (1) se pune
īn mişcare la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate.
Actul sexual cu un minor
Art.
218. - (1) Actul sexual, de orice
natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, care nu a īmplinit
vārsta de 15 ani, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează actul sexual, de orice
natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex a cărei vārstă este
īntre 15 şi 18 ani, dacă fapta este săvārşită de tutore sau curator, ori de
supraveghetor, īngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de
calitatea sa, ori dacă făptuitorul a abuzat de īncrederea victimei sau de
autoritatea ori influenţa sa asupra acesteia.
(3) Dacă actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex
diferit sau de acelaşi sex, care nu a īmplinit vārsta de 18 ani, a fost
determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de către făptuitor,
direct sau indirect, victimei, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 3 la 12
ani şi interzicerea unor drepturi.
(4) Dacă faptele prevăzute īn alin. (1)-(3) au fost săvārşite īn
scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este īnchisoarea strictă
de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă pentru realizarea
acestui scop s-a folosit constrāngerea, pedeapsa este detenţiunea severă de la
15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(5) Cānd fapta prevăzută īn alin. (1) a fost săvārşită īn
īmprejurările prevăzute īn art. 217 alin. (2) lit. b) ori dacă faptele prevăzute
īn alin. (1)-(4) au avut urmările prevăzute īn art. 217 alin. (2) lit. e),
pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(6) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
Seducţia
Art.
219. - (1) Fapta aceluia care, prin
promisiuni de căsătorie, determină o persoană de sex feminin care nu īmplinise
vārsta de 18 ani să aibă cu el raport sexual se pedepseşte cu īnchisoare strictă
de la un an la 5 ani.
(2) Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Perversiunea sexuală
Art.
220. - (1) Actele de perversiune
sexuală săvārşite īn public se pedepsesc cu īnchisoare strictă de la un an la 5
ani.
(2) Actele de perversiune sexuală cu o persoană care nu a
īmplinit vārsta de 15 ani se pedepsesc cu īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani
şi interzicerea unor drepturi.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi actele de perversiune
sexuală cu o persoană a cărei vārstă este īntre 15 şi 18 ani, dacă fapta este
săvārşită de tutore sau curator ori de către supraveghetor, īngrijitor, medic
curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa ori dacă făptuitorul
a abuzat de īncrederea victimei sau de autoritatea ori influenţa sa asupra
acesteia.
(4) Dacă actele de perversiune sexuală cu o persoană care nu a
īmplinit vārsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori
alte foloase de către făptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa este
īnchisoarea strictă de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
(5) Dacă faptele prevăzute īn alin. (2), (3) şi (4) au fost
săvārşite īn scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este
īnchisoarea strictă de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă
pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrāngerea, pedeapsa este
detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(6) Actele de perversiune sexuală cu o persoană īn imposibilitate
de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau prin constrāngere se pedepsesc cu
īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(7) Dacă faptele prevăzute īn alin. (1)-(6) au avut ca urmare
moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la
25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Corupţia sexuală
Art.
221. - (1) Actele cu caracter obscen
săvārşite asupra unui minor sau īn prezenţa unui minor se pedepsesc cu
īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
(2) Cānd actele prevăzute la alin. (1) se săvārşesc asupra unui
membru de familie, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 2 la 7 ani.
(3) Dacă faptele prevăzute īn alin. (1) şi (2) au fost săvārşite
īn scopul producerii de materiale pornografice, maximul special al pedepsei
īnchisorii se majorează cu 2 ani.
(4) Ademenirea unei persoane īn vederea săvārşirii de acte
sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelaşi sex se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
Incestul
Art.
222. - Raportul sexual īntre rude īn linie
directă sau īntre fraţi şi surori se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la
7 ani.
Hărţuirea sexuală
Art.
223. - (1) Hărţuirea unei persoane prin
ameninţare sau constrāngere īn scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală,
de către o persoană care abuzează de calitatea sau de influenţa pe care i-o
conferă funcţia īndeplinită la locul de muncă, se pedepseşte cu īnchisoare de la
3 luni la un an sau cu zile-amendă.
(2) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Sancţionarea tentativei
Art.
224. - Tentativa la delictele prevăzute īn art.
217 alin. (1), art. 218 alin. (1)-(4), art. 220 alin. (1)-(6), art. 221 şi art.
222 se pedepseşte.
CAPITOLUL
VIII
DELICTE CONTRA DEMNITĂŢII
Calomnia
Art.
225. - (1) Afirmarea sau imputarea īn
public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană,
care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală,
administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public se pedepseşte cu
zile-amendă, de la 10 la 120.
(2) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Proba verităţii sau a bunei-credinţe
Art.
226. - (1) Nu constituie infracţiunea
de calomnie fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii sau cu privire la
care făptuitorul dovedeşte că a avut motive rezonabile de a crede că este
adevărată.
(2) Īn cazul faptelor referitoare la viaţa privată a unei
persoane, proba verităţii sau dovada că făptuitorul a avut motive rezonabile de
a crede că aceste fapte sunt adevărate este admisibilă pentru apărarea unui
interes legitim.
(3) Īn cazul faptelor referitoare la viaţa privată a unei
persoane care afectează capacitatea acesteia de exercitare a unei funcţii
publice, proba verităţii sau dovada că făptuitorul a avut motive rezonabile de a
crede că aceste fapte sunt adevărate este admisibilă, fără a fi necesară
dovedirea unui interes legitim.
CAPITOLUL
IX
DELICTE CONTRA FAMILIEI
Bigamia
Art.
227. - (1) Īncheierea unei noi
căsătorii de către o persoană căsătorită se pedepseşte cu īnchisoare de la 3
luni la un an sau cu zile-amendă.
(2) Persoana necăsătorită care se căsătoreşte cu o persoană pe
care o ştie căsătorită se pedepseşte cu īnchisoare de la o lună la 6 luni sau cu
zile-amendă.
(3) Faptele prevăzute īn prezentul articol nu se sancţionează
dacă prima sau cea de-a doua căsătorie este declarată nulă pentru alt motiv
decāt bigamia.
Abandonul de familie
Art.
228. - (1) Săvārşirea de către persoana
care are obligaţia legală de īntreţinere, faţă de cel īndreptăţit la
īntreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:
a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunāndu-l la
suferinţe fizice sau morale;
b) neīndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei de īntreţinere
prevăzută de lege;
c) neplata cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de
īntreţinere stabilită pe cale judecătorească,
se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau
cu zile-amendă.
(2) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
(3) Dacă părţile nu s-au īmpăcat, dar īn cursul judecăţii
inculpatul īşi īndeplineşte obligaţiile, instanţa, īn cazul cānd stabileşte
vinovăţia, pronunţă īmpotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea
condiţionată a executării pedepsei, chiar dacă nu sunt īndeplinite condiţiile
prevăzute īn art. 95.
(4) Revocarea suspendării condiţionate nu are loc decāt īn cazul
cānd, īn cursul termenului de īncercare, condamnatul săvārşeşte din nou o
infracţiune de abandon de familie.
(5) Dispoziţiile alin. (3) se aplică numai īn cazul primei
condamnări a făptuitorului pentru abandon de familie.
Relele tratamente aplicate minorului
Art.
229. - Punerea īn primejdie gravă, prin măsuri
sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a
minorului, de către părinţi sau de către orice persoană căreia minorul i-a fost
īncredinţat spre creştere şi educare, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la
3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Nerespectarea măsurilor privind īncredinţarea minorului
Art.
230. - (1) Reţinerea de către un
părinte a copilului său minor, fără consimţămāntul celuilalt părinte sau al
persoanei căreia i-a fost īncredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu
īnchisoare de la o lună la un an sau zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i
s-a īncredinţat minorul prin hotărāre judecătorească, spre creştere şi educare,
de a īmpiedica īn mod repetat pe oricare dintre părinţi să aibă legături
personale cu minorul, īn condiţiile prevăzute de părţi sau de către organul
competent.
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Fapte de corupţie īn legătură cu adopţia
Art.
231. - (1) Fapta părintelui sau a
reprezentantului legal al unui copil care pretinde sau primeşte, pentru sine sau
pentru altul, bani ori alte foloase īn scopul adopţiei copilului se pedepseşte
cu īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta persoanei care
intermediază sau īnlesneşte adopţia unui copil īn scopul obţinerii unui folos
necuvenit.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
232. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunea prevăzută īn art. 231 alin. (2).
CAPITOLUL
X
CRIME ŞI DELICTE CONTRA BUNELOR
MORAVURI
Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii
publice
Art.
233. - (1) Fapta persoanei care, īn
public, săvārşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii sau se dedă
la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se
produce scandal public ori se tulbură, īn alt mod, liniştea şi ordinea publică
se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
(2) Dacă prin fapta prevăzută īn alin. (1) s-a tulburat grav
liniştea publică, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 2 la 5 ani.
Prostituţia
Art.
234. - Fapta persoanei care īşi procură
principalele mijloace de existenţă practicānd īn acest scop acte sexuale cu
diferite persoane se pedepseşte cu īnchisoare de la 3 luni la un an sau cu
zile-amendă.
Proxenetismul
Art.
235. - (1) Īndemnul sau īnlesnirea
practicării prostituţiei ori tragerea de foloase de pe urma practicării
prostituţiei de către o persoană se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la
7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Recrutarea unei persoane pentru prostituţie sau constrāngerea
la prostituţie se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) sau (2) este săvārşită faţă
de un minor sau prezintă un alt caracter grav, pedeapsa este detenţiunea severă
de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Răspāndirea de materiale pornografice
Art.
236. - (1) Fapta de a expune, a vinde
sau a răspāndi, a īnchiria, a distribui, a confecţiona ori a produce īn alt mod,
a transmite, a oferi sau a pune la dispoziţie ori de a deţine īn vederea
răspāndirii, toate acestea fără drept, de materiale pornografice, se pedepseşte
cu īnchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi importarea, exportarea
ori predarea de materiale dintre cele prevăzute īn alin. (1) unui agent de
transport sau de distribuire, īn vederea comercializării ori distribuirii lor.
Pornografia infantilă
Art.
237. - (1) Fapta de a expune, a vinde
sau a răspāndi, a īnchiria, a distribui, a confecţiona ori a produce īn alt mod,
a transmite, a oferi sau a pune la dispoziţie ori de a deţine īn vederea
răspāndirii sau de a deţine, fără drept, materiale pornografice cu minori, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi importarea, exportarea
ori predarea de materiale dintre cele prevăzute īn alin. (1) unui agent de
transport sau de distribuire īn vederea comercializării ori distribuirii lor.
Pornografia infantilă prin intermediul sistemelor
informatice
Art.
238. - Producerea īn vederea răspāndirii,
oferirea sau punerea la dispoziţie, răspāndirea sau transmiterea, procurarea
pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme
informatice, ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori
īntr-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor
drepturi.
Materiale pornografice
Art.
239. - (1) Īn sensul art. 236, prin
materiale pornografice se īnţelege orice material care prezintă o persoană avānd
un comportament sexual explicit.
(2) Īn sensul art. 237 şi art. 238, prin materiale pornografice
cu minori se īnţelege orice material care prezintă un minor avānd un
comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un
minor avānd un comportament sexual explicit ori imagini care, deşi nu prezintă o
persoană reală, simulează, īn mod credibil, un minor avānd un comportament
sexual explicit.
Jocul de noroc
Art.
240. - (1) Organizarea sau īngăduirea
jocurilor de noroc pentru public, fără autorizare, se pedepseşte cu īnchisoare
de la 3 luni la un an sau cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează organizarea sau
īngăduirea īn mod obişnuit a jocurilor de noroc, īntr-o casă particulară, īn
scopul de a realiza foloase materiale.
(3) Desfăşurarea fără licenţă a oricăror activităţi din domeniul
jocurilor de noroc se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 2 ani sau
cu zile-amendă.
Sancţionarea tentativei
Art.
241. - Tentativa la delictele prevăzute īn art.
235 alin. (1) şi (2), art. 237 şi art. 238 se pedepseşte.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
242. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn art. 235-238 şi art. 240.
CAPITOLUL
XI
DELICTE CONTRA PROTECŢIEI MUNCII
Neluarea măsurilor legale de protecţie a muncii
Art.
243. - (1) Neluarea vreuneia din
măsurile legale de protecţie a muncii de către persoana care avea īndatorirea de
a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui
accident de muncă sau de īmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la un an la 2 ani sau cu zile-amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) se comite īn locuri de
muncă ce prezintă un pericol deosebit, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la
un an la 3 ani sau zile-amendă.
(3) Fapta prevăzută īn alin. (1) săvārşită din culpă se
pedepseşte cu īnchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amendă, iar fapta
prevăzută īn alin. (2) săvārşită din culpă se pedepseşte cu īnchisoare de la 6
luni la un an sau cu zile-amendă.
Nerespectarea regulilor de protecţie a muncii
Art.
244. - (1) Nerespectarea de către orice
persoană a măsurilor stabilite cu privire la protecţia muncii, dacă prin aceasta
se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de
īmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 2
ani sau cu zile-amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) se comite īn locuri de
muncă ce prezintă un pericol deosebit, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la
un an la 3 ani sau zile-amendă.
(3) Dacă nerespectarea constă īn repunerea īn funcţie a
instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor
deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor, pedeapsa este īnchisoarea
strictă de la un an la 2 ani sau zile-amendă.
(4) Faptele prevăzute īn alin. (1) şi (3) săvārşite din culpă se
pedepsesc cu īnchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile-amendă, iar fapta
prevăzută īn alin. (2) săvārşită din culpă se pedepseşte cu īnchisoare de la 6
luni la un an sau cu zile-amendă.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
245. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn prezentul capitol.
CAPITOLUL
XII
DELICTE CONTRA CULTELOR ŞI A
RESPECTULUI DATORAT MORŢILOR
Īmpiedicarea libertăţii cultelor
Art.
246. - (1) Īmpiedicarea sau tulburarea
libertăţii de exercitare a vreunui cult religios, care este organizat şi
funcţionează potrivit legii, se pedepseşte cu īnchisoare de la o lună la 6 luni
sau cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta de a obliga o
persoană, prin constrāngere, să participe la serviciile religioase ale vreunui
cult sau să īndeplinească un act religios legat de exercitarea unui cult.
Profanarea de morminte
Art.
247. - Profanarea prin orice mijloace a unui
mormānt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la unu la 5 ani sau cu zile-amendă.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
248. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunea prevăzută īn art. 246.
TITLUL
II
CRIME ŞI DELICTE CONTRA PATRIMONIULUI
Furtul
Art.
249. - (1) Luarea unui bun mobil din
posesia sau detenţia altuia, fără consimţămāntul acestuia, īn scopul de a şi-l
īnsuşi pe nedrept, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 7 ani.
(2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine īn īntregime sau
īn parte făptuitorului, dacă īn momentul săvārşirii acel bun se găsea īn posesia
sau detenţia legitimă a altei persoane.
(3) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (1) se sancţionează şi
sustragerea de impulsuri electro-magnetice prin folosirea mijloacelor de
telecomunicaţii ori racordarea fără drept la mijloacele audio-vizuale ale unei
persoane.
(4) De asemenea, constituie furt luarea īn condiţiile alin. (1) a
unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.
(5) Se consideră bunuri mobile şi orice energie care are o
valoare economică, precum şi īnscrisurile.
Furtul calificat
Art.
250. - (1) Furtul săvārşit īn
următoarele īmprejurări:
a) de o persoană avānd asupra sa o armă, o substanţă narcotică
sau paralizantă;
b) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
c) īntr-un loc public;
d) īntr-un mijloc de transport īn comun;
e) īn timpul nopţii;
f) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei
chei adevărate ori a unei chei mincinoase,
se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 10 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi furtul privind:
a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) un act care serveşte pentru dovedirea stării civile, pentru
legitimare sau identificare;
c) ţiţei, produse petroliere sau gaze naturale;
d) echipamente, instalaţii şi componente ale acestora, dacă sunt
bunuri de interes general.
(3) Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se
pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.*
__________
*Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 36 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Pedepsirea unor furturi la plāngerea prealabilă
Art.
251. - (1) Furtul săvārşit īntre soţi
ori īntre rude apropiate, sau de către un minor īn paguba tutorelui său, de
către cel care locuieşte īmpreună cu persoana vătămată sau este găzduit de
aceasta, se urmăreşte numai la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate.
(2) Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Tālhăria
Art.
252. - Furtul săvārşit prin īntrebuinţarea de
violenţe sau ameninţări, ori prin punerea victimei īn stare de inconştienţă sau
neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de īntrebuinţarea unor astfel de
mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru īnlăturarea urmelor
infracţiunii, ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea, se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la 3 la 12 ani.
Tālhăria calificată
Art.
253. - (1) Tālhăria săvārşită īn
următoarele īmprejurări:
a) de o persoană avānd asupra sa o armă, o substanţă narcotică
sau paralizantă;
b) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
c) īn timpul nopţii;
d) īntr-un loc public;
e) īntr-un mijloc de transport;
f) īntr-o locuinţă sau īn dependinţe ale acesteia;
g) a avut vreuna din urmările prevăzute īn art. 187,
se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 7 la 15 ani.*
(2) Tālhăria care a produs consecinţe deosebit de grave sau care
a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la
20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
__________
*Litera g) de la alin.
(1) a fost modificată prin liniuţa 37 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303
din 12.04.2005.
Pirateria
Art.
254. - (1) Jefuirea prin acte de
violenţă, săvārşite īn scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave
īmpotriva persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe acea navă ori īmpotriva
altei nave, dacă navele se află īn marea liberă sau īntr-un loc care nu este
supus jurisdicţiei nici unui stat, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3
la 12 ani.
(2) Există piraterie şi dacă fapta s-a comis pe o aeronavă sau
īntre aeronave şi nave.
Pirateria calificată
Art.
255. - (1) Pirateria care a avut vreuna
din urmările prevăzute īn art. 187 se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 7
la 15 ani.
(2) Pirateria care a produs consecinţe deosebit de grave sau care
a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la
20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Abuzul de īncredere
Art.
256. - (1) Īnsuşirea unui bun mobil al
altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori
refuzul de a-l restitui, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3
ani sau cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta de a schimba, īn
totul sau īn parte, substanţa sau calităţile mărfurilor īncredinţate spre
transport.
(3) Dacă schimbarea substanţei sau a calităţilor mărfurilor
īncredinţate spre transport s-a făcut prin folosirea de substanţe vătămătoare,
pedeapsa este īnchisoarea strictă de la un an la 5 ani.
(4) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (3) se sancţionează şi fapta
de a distruge obiectele primite īn gaj de către creditor.
(5) Dacă bunul este proprietate privată, acţiunea penală se pune
īn mişcare la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor
īnlătură răspunderea penală.
Abuzul de īncredere prin fraudarea creditorilor
Art.
257. - (1) Fapta de a ascunde, a
deteriora, a distruge īn totul sau īn parte valori ori bunuri din patrimoniul
propriu sau de a invoca datorii fictive ori alte acte īn paguba creditorilor, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta persoanei care,
deşi se află īn imposibilitate de plată, pretinde sau acceptă să i se pună la
dispoziţie mărfuri ori servicii, producānd o pagubă creditorului.
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
părţii vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Gestiunea frauduloasă
Art.
258. - (1) Pricinuirea de pagube unei
persoane, cu rea-credinţă, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor
acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau
conservării acelor bunuri se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5
ani.
(2) Gestiunea frauduloasă săvārşită īn scopul de a dobāndi un
folos material se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani.
(3) Dacă bunul este proprietate privată, acţiunea penală pentru
fapta prevăzută īn alin. (1) se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Īnsuşirea bunului găsit
Art.
259. - (1) Fapta de a nu preda īn
termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut, sau de
a dispune de acel bun ca de al său, se pedepseşte cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi īnsuşirea pe nedrept a
unui bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare sau īn mod fortuit īn
posesia făptuitorului.
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Īnşelăciunea
Art.
260. - (1) Inducerea īn eroare a unei
persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, īn scopul de a obţine pentru sine ori pentru
altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la un an la 7 ani.
(2) Īnşelăciunea săvārşită prin folosirea de nume sau calităţi
mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu īnchisoare strictă
de la 3 la 10 ani.
(3) Inducerea sau menţinerea īn eroare a unei persoane, cu
prilejul īncheierii sau executării unui contract, săvārşită īn aşa fel īncāt
fără această eroare cel īnşelat nu ar fi īncheiat sau executat contractul īn
condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută īn alin. (1) sau
(2), după distincţiile acolo arătate.
(4) Emiterea unui cec sau a unui alt instrument de plată asupra
unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui
nu există provizia sau acoperirea necesară sau nu va exista pānă la termenul
convenit īntre părţi, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, īn
totul sau īn parte, ori de a interzice trasului de a plăti īnainte de expirarea
termenului de prezentare, īn scopul arătat īn alin. (1), dacă s-a pricinuit o
pagubă posesorului cecului sau a altui instrument de plată, se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută īn alin. (2).
(5) Folosirea de mijloace frauduloase pentru a īndepărta de la
licitaţie publică o persoană sau de a limita licitaţiile ori numărul
participanţilor se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
(6) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (1) se sancţionează
exploatarea necunoaşterii sau a lipsei de experienţă a unui minor sau a stării
de slăbiciune a persoanelor vulnerabile datorită vārstei, bolii sau stării de
graviditate, pentru a le determina să īncheie acte prejudiciabile pentru
acestea.
(7) Inducerea sau menţinerea īn eroare cu privire la condiţiile
de trai din ţara de emigrare, săvārşită īn condiţiile alin. (1), īn scopul de a
determina o persoană să emigreze, se pedepseşte potrivit alin. (1).
(8) Īnşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se
pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(9) Dacă mijlocul fraudulos folosit pentru săvārşirea
īnşelăciunii constituie prin el īnsuşi o infracţiune, se aplică regulile privind
concursul de infracţiuni.
Distrugerea şi īnsuşirea de valori materiale interesānd
umanitatea
Art.
261. - (1) Distrugerea īn īntregime sau
īn parte:
a) a clădirilor, a oricăror altor construcţii sau a navelor care
servesc ca spitale;
b) a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu
sanitar sau de Cruce Roşie, ori al organizaţiilor asimilate acesteia, pentru
transportul răniţilor, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor
Crucii Roşii ori ale organizaţiilor asimilate acesteia;
c) a depozitelor de materiale sanitare,
dacă toate acestea poartă semnele distinctive reglementare,
se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează īnsuşirea sub orice
formă, nejustificată de o necesitate militară şi săvārşită īn proporţii mari, a
mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori īngrijirea răniţilor
sau bolnavilor căzuţi sub puterea adversarului.
(3) Tot astfel se sancţionează distrugerea īn īntregime sau īn
parte, ori īnsuşirea sub orice formă, nejustificată de vreo necesitate militară
şi săvārşită īn proporţii mari, a oricăror alte bunuri.
Distrugerea şi īnsuşirea de valori culturale ale popoarelor
Art.
262. - (1) Distrugerea sub orice formă,
fără necesitate militară, de monumente sau construcţii care au o valoare
artistică, istorică ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de
valoare istorică sau ştiinţifică, opere de artă, manuscrise, cărţi de valoare,
colecţii ştiinţifice sau colecţii importante de cărţi, de arhive, ori de
reproduceri ale bunurilor de mai sus şi, īn general, a oricăror valori culturale
ale popoarelor, se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează jefuirea sau īnsuşirea
sub orice formă, de pe teritoriile aflate sub ocupaţie militară, a vreuneia
dintre valorile culturale arătate īn prezentul articol.
Distrugerea
Art.
263. - (1) Distrugerea, degradarea sau
aducerea īn stare de neīntrebuinţare a unui bun aparţinānd altuia ori
īmpiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun,
precum şi īnlăturarea măsurilor luate, se pedepseşte cu īnchisoare de la o lună
la un an sau cu zile-amendă.
(2) Īn cazul īn care bunul are o deosebită valoare artistică,
ştiinţifică, istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este
īnchisoarea strictă de la un an la 7 ani.
(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea īn stare de
neīntrebuinţare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de īnaltă
tensiune, a echipamentelor sau instalaţiilor de telecomunicaţii sau pentru
difuzarea programelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de alimentare cu
apă şi a conductelor magistrale de alimentare cu apă se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută īn alin. (2).
(4) Distrugerea īn totul sau īn parte a unui act autentic sau sub
semnătură privată care nu aparţine făptuitorului sau nu-i aparţine īn
exclusivitate ori ascunderea unui act care nu aparţine făptuitorului, īn scopul
de a provoca o pagubă unei persoane, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la
un an la 5 ani.
(5) Distrugerea sau degradarea bornelor, reperelor, mărcilor de
nivelment ori a semnelor geodezice din reţeaua naţională, amplasate pe sol sau
pe clădiri, ori a bornelor, stālpilor, balizelor sau a altor semne care
marchează frontiera de stat ori īmpiedicarea luării unor măsuri de conservare a
acestor bunuri se sancţionează cu pedeapsa prevăzută īn alin. (2).
(6) Dacă distrugerea, degradarea sau aducerea īn stare de
neīntrebuinţare se săvārşeşte prin incendiere, explozie ori prin orice alt
asemenea mijloc şi dacă rezultă pericol public, pedeapsa este īnchisoarea
strictă de la 3 la 10 ani.
(7) Dispoziţiile prevăzute īn alin. (2), (3) şi (6) se aplică
chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.
(8) Dacă bunul este proprietate privată, acţiunea penală pentru
fapta prevăzută īn alin. (1) se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a
persoanei vătămate. Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
Distrugerea calificată
Art.
264. - (1) Dacă faptele prevăzute īn
art. 263 au avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este detenţiunea severă
de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă a avut ca urmare
un dezastru, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Dezastrul constă īn distrugerea sau degradarea unor mijloace
de transport īn comun, de mărfuri sau de persoane, ori a unor instalaţii sau
lucrări şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integrităţii
corporale sau sănătăţii mai multor persoane.
Distrugerea din culpă
Art.
265. - (1) Distrugerea, degradarea ori
aducerea īn stare de neīntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta
aparţine făptuitorului, īn cazul īn care fapta este săvārşită prin incendiere,
explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi dacă rezultă pericol public, se
pedepseşte cu īnchisoare de la o lună la un an sau cu zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează distrugerea ori
degradarea din culpă a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de
īnaltă tensiune, a echipamentelor sau instalaţiilor de telecomunicaţii sau
pentru difuzarea programelor de radio şi televiziune ori a sistemelor de
alimentare cu apă şi a conductelor magistrale de alimentare cu apă, dacă a avut
ca urmare aducerea īn stare de neīntrebuinţare a acestora.
(3) Distrugerea, degradarea ori aducerea īn stare de
neīntrebuinţare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparţine
făptuitorului, īn cazul īn care a avut consecinţe deosebit de grave, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani, iar dacă a avut ca urmare
un dezastru, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 3 la 10 ani.
(4) Cānd dezastrul ori consecinţele deosebit de grave s-au produs
ca urmare a părăsirii postului sau a săvārşirii oricărei alte fapte de către
personalul de conducere a unui mijloc de transport īn comun, ori de către
personalul care asigură direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa
este īnchisoarea strictă de la 5 la 12 ani.
Tulburarea de posesie
Art.
266. - (1) Ocuparea, īn īntregime sau
īn parte, fără drept, a unui imobil aflat īn posesia altuia se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la un an la 2 ani sau cu zile amendă.
(2) Ocuparea īn īntregime sau īn parte a terenurilor de orice
fel, īnfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare, fără
drept, ori refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fără drept se pedepseşte
cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.*
(3) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) se săvārşeşte prin violenţă
sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar ale unui
imobil aflat īn posesia altuia, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la un an la
5 ani.
(4) Dacă fapta prevăzută īn alin. (2) se săvārşeşte prin violenţă
sau ameninţare, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 2 la 7 ani.
(5) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (3) se sancţionează şi
īnfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare fără drept,
cānd acestea se referă la limitele de zonă ale căii ferate, drumurilor,
canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabile, delimitărilor silvice,
geologice şi miniere.
(6) Dacă imobilul se află īn posesia unei persoane private,
acţiunea penală se pune īn mişcare la plāngerea prealabilă a persoanei vătămate.
Īmpăcarea părţilor īnlătură răspunderea penală.
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 38 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Tăinuirea
Art.
267. - (1) Primirea, dobāndirea sau
transformarea unui bun ori īnlesnirea valorificării acestuia, cunoscānd că bunul
provine din săvārşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă prin aceasta
s-a urmărit obţinerea pentru sine ori pentru altul a unui folos material, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 5 ani, fără ca sancţiunea aplicată
să poată depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea din care provine
bunul tăinuit.
(2) Tăinuirea săvārşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se
pedepseşte.
Spălarea banilor
Art.
268. - (1) Se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la 3 la 12 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscānd că provin din
săvārşirea de infracţiuni, īn scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite
a acestor bunuri sau īn scopul de a ajuta persoana care a săvārşit infracţiunea
din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea
pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi, a provenienţei,
situării, dispoziţiei, circulaţiei sau proprietăţii bunurilor ori a drepturilor
asupra acestora, cunoscānd că bunurile provin din săvārşirea de infracţiuni;
c) dobāndirea, deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscānd că
acestea provin din săvārşirea de infracţiuni.
(2) Īn sensul alin. (1), prin bunuri se īnţelege bunurile
corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum şi actele juridice sau
documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea.
Sancţionarea tentativei
Art.
269. - Tentativa la delictele prevăzute īn art.
249, art. 250 alin. (1) şi (2), art. 252, art. 253 alin. (1), art. 254, art. 255
alin. (1), art. 260 alin. (1)-(7), art. 263 şi art. 268 se pedepseşte.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
270. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn art. 256-258 şi art. 260-268.
TITLUL
III
CRIME ŞI DELICTE CONTRA SECURITĂŢII
NAŢIONALE
Trădarea
Art.
271. - Fapta cetăţeanului romān, a persoanei fără
cetăţenie care are domiciliul īn Romānia sau a străinului aflat īn serviciul
statului romān de a stabili legături cu o putere sau cu o organizaţie străină
ori cu agenţi ai acestora, īn scopul de a suprima sau ştirbi unitatea,
indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin acţiuni de
provocare de război contra ţării sau de īnlesnire a ocupaţiei militare străine,
ori de subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului,
ori de aservire faţă de o organizaţie străină sau putere străină, precum şi de
īntrajutorare a unei organizaţii ori a unei puteri străine pentru desfăşurarea
unei activităţi inamice īmpotriva securităţii naţionale se pedepseşte cu
detenţiune pe viaţă sau detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
Trădarea prin transmiterea de informaţii secrete de stat
Art.
272. - Transmiterea de informaţii secrete de stat
unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, precum şi procurarea
de documente sau date ce constituie informaţii secrete de stat ori deţinerea de
asemenea documente de către cel care nu avea calitatea de a le cunoaşte, īn
scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor
acestora, săvārşite de un cetăţean romān, de o persoană fără cetăţenie care are
domiciliul īn Romānia sau de un străin aflat īn serviciul statului romān, se
pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă sau cu detenţiunea severă de la 15 la 25 de
ani şi interzicerea unor drepturi.
Trădarea prin ajutarea inamicului
Art.
273. - (1) Fapta cetăţeanului romān, a
persoanei fără cetăţenie care are domiciliul īn Romānia sau a străinului aflat
īn serviciul statului romān care īn timp de război:
a) predă teritorii, oraşe, poziţii de apărare, depozite ori
instalaţii ale forţelor armate romāne sau care servesc apărării;
b) predă nave, aeronave, maşini, aparate, armament sau orice alte
materiale care pot servi purtării războiului;
c) procură inamicului oameni, valori şi materiale de orice fel;
d) trece de partea inamicului sau efectuează alte acţiuni care
sunt de natură să favorizeze activitatea inamicului ori să slăbească puterea de
luptă a forţelor armate romāne sau a armatelor aliate,
se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă sau cu detenţiunea
severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează cetăţeanul romān care īn
timp de război luptă sau face parte din formaţii de luptă īmpotriva statului
romān sau a aliaţilor săi.
Acţiuni ostile contra statului romān
Art.
274. - Faptele prevăzute īn art. 271 şi art. 273
săvārşite de un cetăţean străin, de o persoană fără cetăţenie care nu are
domiciliul īn Romānia sau de un străin care nu se află īn serviciul statului
romān se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu detenţiune severă de la 15 la
25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Spionajul
Art.
275. - Faptele prevăzute īn art. 272 săvārşite de
un cetăţean străin, de o persoană fără cetăţenie care nu are domiciliul īn
Romānia sau de un străin care nu se află īn serviciul statului romān, se
pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu detenţiune severă de la 15 la 25 de ani
şi interzicerea unor drepturi.
Răspāndirea de informaţii false īn scopul provocării unui
război
Art.
276. - Răspāndirea de informaţii false īn scopul
provocării unui război, săvārşită prin orice mijloace, se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Compromiterea unor interese de stat
Art.
277. - Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui
document sau īnscris īn care sunt stabilite drepturi ale statului romān īn
raport cu o organizaţie străină sau o putere străină, dacă fapta este de natură
a compromite interese de stat, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 7 la 10
ani şi interzicerea unor drepturi.
Comunicarea de informaţii false
Art.
278. - Comunicarea sau răspāndirea, cu ştiinţă,
prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente
falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere securităţii naţionale
sau relaţiilor internaţionale ale Romāniei ori ale unui stat aliat, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
Acte ostile contra unui stat străin
Art.
279. - (1) Săvārşirea de pe teritoriul
Romāniei de acte ostile contra unuia dintre statele membre ale Organizaţiei
Tratatului
Atlanticului de Nord sau care fac parte din Uniunea Europeană ori din Consiliul
Europei se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 7 la 10 ani şi interzicerea
unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi actele ostile contra
securităţii altui stat decāt cel prevăzut īn alin. (1), şi care nu se află īn
război cu Romānia.
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la dorinţa exprimată de
statul străin.
Infracţiuni contra persoanelor care
se bucură de
protecţie internaţională
Art.
280. - (1) Infracţiunile contra vieţii,
integrităţii corporale, sănătăţii, libertăţii sau demnităţii, săvārşite
īmpotriva persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvārşită, iar dacă
maximul special al acesteia nu este īndestulător se poate aplica o pedeapsă pānă
la maximul general.
(2) Actele de violenţă săvārşite īmpotriva localurilor oficiale
ale misiunilor diplomatice, a locuinţei sau reşedinţei persoanelor care se
bucură de protecţie internaţională ori a mijloacelor de transport aparţinānd
acestor persoane, dacă sunt de natură să le pună īn pericol persoana sau
libertatea, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta
săvārşită, iar dacă maximul special al acesteia nu este īndestulător se poate
aplica o pedeapsă pānă la maximul general.
(3) Acţiunea penală se pune īn mişcare la dorinţa exprimată de
statul străin.
Atentatul care pune īn pericol securitatea naţională
Art.
281. - Atentatul săvārşit contra vieţii,
integrităţii corporale ori sănătăţii unei persoane care īndeplineşte o
activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă, īn
īmprejurări care fac ca fapta să pună īn pericol securitatea naţională, se
pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu detenţiune severă de la 15 la 25 de ani
şi interzicerea unor drepturi.
Acţiuni īmpotriva ordinii constituţionale
Art.
282. - Iniţierea, organizarea, săvārşirea sau
sprijinirea de acţiuni violente īn scopul de a schimba ordinea constituţională,
caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului
romān se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
Subminarea puterii de stat
Art.
283. - (1) Acţiunea armată de natură să
slăbească puterea de stat se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu detenţiune
severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Orice alte acţiuni violente săvārşite de mai multe persoane
īmpreună, de natură să atragă aceleaşi urmări, se pedepsesc cu detenţiune severă
de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă īn urma faptelor prevăzute īn alin. (2) au fost atacate
sau ocupate instituţii publice, depozite de arme, sedii ale partidelor politice
ori s-au produs incendieri, distrugeri sau au fost provocate vătămări grave ale
integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei, pedeapsa este detenţiunea severă
de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Uzurparea militară
Art.
284. - Exercitarea ilegală a unei funcţii cu
caracter militar, dacă fapta este de natură să pună īn pericol securitatea
naţională, se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
Actele de diversiune
Art.
285. - Distrugerea, degradarea sau aducerea īn
stare de neīntrebuinţare, īn īntregime sau īn parte, prin explozii, incendii sau
īn orice alt mod, a uzinelor, instalaţiilor, căilor de comunicaţie, mijloacelor
de transport, mijloacelor de telecomunicaţii, construcţiilor, produselor
industriale sau agricole ori a altor bunuri, dacă fapta este de natură să aducă
īn orice mod atingere securităţii naţionale sau securităţii unui stat aliat, se
pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
Complotul
Art.
286. - (1) Iniţierea sau constituirea
unei asociaţii sau grupări īn scopul săvārşirii vreuneia dintre infracţiunile
contra securităţii naţionale ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei
astfel de asociaţii sau grupări se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu
detenţiune severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decāt sancţiunea
prevăzută de lege pentru cea mai gravă dintre infracţiunile care intră īn scopul
asociaţiei sau grupării.
(3) Dacă faptele prevăzute īn alin. (1) au fost urmate de
săvārşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de
infracţiuni.
(4) Nu se pedepseşte persoana care, săvārşind fapta prevăzută īn
alin. (1), o denunţă mai īnainte de a fi descoperită.
Constituirea de structuri informative ilegale
Art.
287. - Iniţierea, organizarea sau constituirea pe
teritoriul Romāniei a unor structuri informative, desfăşurarea de către acestea
a vreuneia dintre activităţile de culegere, prelucrare şi valorificare a
informaţiilor īn afara cadrului legal, īn īmprejurări care pot aduce atingere
securităţii naţionale, sprijinirea īn orice mod a acestora ori aderarea la ele
se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
Nerespectarea regimului juridic al activităţilor informative
Art.
288. - (1) Desfăşurarea, fără drept, a
activităţilor informative supuse autorizării īn condiţiile legii, precum şi
depăşirea autorizării acordate, cu excepţia situaţiilor care impun īnlăturarea
potrivit legii a unor pericole iminente pentru securitatea naţională, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului
public sau a funcţionarului care divulgă, refuză sau īmpiedică, īn orice mod,
punerea īn executare a autorizării eliberate cu respectarea dispoziţiilor legale
ori care face publice sau foloseşte informaţiile care privesc viaţa privată,
onoarea sau reputaţia persoanelor, dacă aceste informaţii au fost cunoscute
incidental īn activitatea de serviciu.
Constituirea de organizaţii cu caracter fascist, rasist sau
xenofob
Art.
289. - (1) Constituirea unei
organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Aderarea la o organizaţie cu caracter fascist, rasist sau
xenofob, precum şi sprijinirea sub orice formă a unei organizaţii avānd acest
caracter se sancţionează cu pedeapsa prevăzută īn alin. (1).
Divulgarea secretului care periclitează securitatea
naţională
Art.
290. - (1) Divulgarea informaţiilor
secrete de stat sau a informaţiilor secrete de serviciu de către cel care le
cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună īn
pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20
de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Deţinerea īn afara īndatoririlor de serviciu de către
persoana prevăzută la alin. (1) a unui document ce conţine informaţii secrete de
stat, dacă fapta este de natură să pună īn pericol securitatea naţională, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani.*
(3) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (2), se sancţionează
deţinerea, īn afara īndatoririlor de serviciu, a unui document ce conţine
informaţii secrete de serviciu, īn vederea divulgării, dacă fapta este de natură
să pună īn pericol securitatea naţională.*
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 39 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
- Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 40 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Propaganda īn favoarea statului totalitar
Art.
291. - (1) Propaganda īn vederea
instaurării unui stat totalitar, săvārşită prin orice mijloace, īn public, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Propaganda constă īn răspāndirea īn mod sistematic sau īn
apologia unei idei, concepţii sau doctrine, cu intenţia de a convinge şi atrage
noi adepţi.
Nedenunţarea
Art.
292. - (1) Nedenunţarea săvārşirii
vreuneia dintre infracţiunile prevăzute īn art. 271-275, art. 281-283, art. 285
şi 286 se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 5 ani.
(2) Nedenunţarea săvārşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se
pedepseşte.
(3) Nu se pedepseşte persoana care, īnainte de a se fi īnceput
urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată, īnştiinţează autorităţile
competente despre acea infracţiune sau care, chiar după ce s-a īnceput urmărirea
penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi, a īnlesnit arestarea acestora.
(4) Participantul la infracţiunile prevăzute īn acest titlu nu se
pedepseşte dacă denunţă săvārşirea infracţiunii īnainte ca urmărirea penală să
fi īnceput ori făptuitorii să fie descoperiţi.
(5) Participantul care, după ce urmărirea penală a īnceput ori
făptuitorii au fost descoperiţi, īnlesneşte arestarea acestora se sancţionează
cu o pedeapsă redusă potrivit dispoziţiilor art. 92.
Tentativa, tăinuirea şi favorizarea
Art.
293. - (1) Tentativa la delictele
prevăzute īn prezentul titlu se pedepseşte.
(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea
mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri īn vederea comiterii
infracţiunilor prevăzute īn acest titlu.
(3) Tăinuirea şi favorizarea infracţiunilor prevăzute īn acest
titlu se pedepsesc cu īnchisoare strictă de la 3 la 10 ani.*
(4) Pedeapsa aplicată tăinuitorului sau favorizatorului nu poate
fi mai mare decāt pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.
(5) Tăinuirea şi favorizarea săvārşită de soţ sau o rudă
apropiată īn cazul infracţiunilor prevăzute īn art. 271-275, art. 281-283, art.
285 şi art. 286 se pedepsesc. Limitele pedepsei prevăzute īn alin. (3) se reduc
potrivit dispoziţiilor art. 92.
__________
*Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 41 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
294. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn art. 271-275, art. 277, art. 279, art. 282, art. 283,
art. 285-287, art. 289 şi art. 293 alin. (3).
TITLUL
IV
CRIME ŞI DELICTE DE TERORISM
Acte de terorism
Art.
295. - (1) Constituie acte de terorism
următoarele infracţiuni atunci cānd sunt săvārşite īn scopul tulburării grave a
ordinii publice, prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stări de
panică:
a) infracţiunile de omor şi omor calificat prevăzute īn art. 178
şi art. 179, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă prevăzute īn art.
186 şi art. 187, precum şi lipsirea de libertate īn mod ilegal prevăzută īn art.
201;
b) infracţiunile prevăzute īn art. 105-108 din
Codul aerian;
c) infracţiunile de distrugere prevăzute īn art. 263 şi art. 264;
d) infracţiunile de nerespectare a regimului armelor şi
muniţiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare şi a altor materii
radioactive, precum şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzute
īn art. 406-408;
e) introducerea sau răspāndirea īn atmosferă, pe sol, īn subsol
sau īn apă de produse, substanţe, materiale, microorganisme sau toxine de natură
să pună īn pericol sănătatea oamenilor sau animalelor ori mediul īnconjurător;
f) ameninţarea cu bombe sau cu alte materii explozive.
(2) Īn cazul infracţiunilor prevăzute īn alin. (1) lit. a)-d) se
aplică maximul special al pedepsei prevăzute de lege, care poate fi sporit pānă
la maximul ei general, iar dacă maximul general este neīndestulător, pedeapsa
poate fi sporită pānă la maximul general al pedepsei imediat superioare.
(3) Īn cazul infracţiunii prevăzute īn alin. (1) lit. e),
pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi, iar īn cazul infracţiunii prevăzute īn alin. (1) lit. f), pedeapsa
este īnchisoarea strictă de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(4) Tentativa se sancţionează cu pedeapsa prevăzută pentru
infracţiunea consumată sau cu o pedeapsă īn cadrul limitelor imediat inferioare
pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată.
(5) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea
mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri īn vederea comiterii
infracţiunilor prevăzute la alin. (1).
(6) Īnţelegerea īn vederea săvārşirii de acte de terorism se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.
Asocierea pentru săvārşirea de acte de terorism
Art.
296. - Asocierea īn vederea săvārşirii de acte de
terorism se pedepseşte cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi
interzicerea unor drepturi.
Finanţarea actelor de terorism
Art.
297. - (1) Punerea la dispoziţie sau
colectarea de fonduri, direct sau indirect, ştiind că aceste fonduri sunt
folosite, īn totul sau īn parte, pentru săvārşirea actelor de terorism, se
sancţionează cu detenţiune severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi realizarea de fonduri
īn scopul finanţării actelor de terorism.
(3) Fondurile puse la dispoziţie sau colectate pentru săvārşirea
actelor de terorism ori realizate īn scopul finanţării actelor de terorism se
confiscă.*
__________
*Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 42 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Ameninţarea īn scop terorist
Art.
298. - (1) Ameninţarea unei persoane
sau colectivităţi prin orice mijloace cu răspāndirea sau folosirea de produse,
substanţe, materiale, microorganisme sau toxine de natură să pună īn pericol
sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul īnconjurător se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la 2 la 5 ani.
(2) Ameninţarea adresată unui stat, unei organizaţii
internaţionale sau unei persoane fizice ori juridice cu folosirea materialelor
nucleare, a altor materii radioactive sau a materiilor explozive, īn scopul de a
provoca vătămarea corporală sau moartea unei persoane ori pagube materiale, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 12 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (2) este condiţionată de
īndeplinirea sau neīndeplinirea unui act sau cānd prin ameninţare, sub orice
formă, se pretinde a se da ori a se preda materialele nucleare, alte materii
radioactive ori materii explozive, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 5 la
15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Alarmarea īn scop terorist
Art.
299. - Alarmarea fără motiv īntemeiat, īn scopul
creării unei stări de panică, a unei persoane sau a publicului, a organelor
specializate pentru a interveni īn caz de pericol ori a organelor de menţinere a
ordinii publice prin corespondenţă, telefon sau orice alte mijloace de
transmitere la distanţă cu privire la răspāndirea sau folosirea de produse,
substanţe, materiale, microorganisme sau toxine din cele prevăzute īn art. 298
alin. (1) se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu
zile-amendă.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
300. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn prezentul titlu.
TITLUL
V
DELICTE CONTRA EXERCITĂRII DREPTURILOR
POLITICE ŞI CETĂŢENEŞTI
Īmpiedicarea exercitării drepturilor electorale
Art.
301. - (1) Īmpiedicarea prin orice
mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales ori de a
participa la referendum se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani
şi interzicerea unor drepturi.
(2) Īn cazul īn care fapta prevăzută īn alin. (1) a avut vreuna
din urmările prevăzute īn art. 187, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 3 la
10 ani.
Divulgarea secretului votului şi falsificarea votului
Art.
302. - (1) Divulgarea prin orice
mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiilor
de votare sau de către alte persoane, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la
un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
(2) Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false,
introducerea īn urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de
alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile
electorale, precum şi utilizarea unei cărţi de alegător nule sau false se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani.
Coruperea alegătorilor
Art.
303. - (1) Promisiunea, oferirea sau
darea de bani, bunuri ori alte foloase īn timpul campaniei electorale īn scopul
determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de
candidaţi sau un anumit candidat, ori să voteze sau să nu voteze īn cadrul
referendumului, precum şi primirea acestora de către alegător, īn acelaşi scop,
se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă, se sancţionează şi fapta persoanei care
votează fără a avea drept de vot sau fapta alegătorului care votează de mai
multe ori īn ziua alegerilor sau a referendumului.
(3) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) este săvārşită de un
observator intern, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 2 la 7 ani.
Atacul prin orice mijloace asupra secţiei de votare
Art.
304. - Atacul prin orice mijloace asupra
localului secţiei de votare se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7
ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Deschiderea anticipată a urnelor
Art.
305. - Deschiderea urnei īnainte de ora stabilită
pentru īncheierea votării, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5
ani.
Īmpiedicarea exercitării drepturilor sindicale
Art.
306. - (1) Īmpiedicarea exerciţiului
dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, īn scopurile şi īn
limitele prevăzute de lege, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3
ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi condiţionarea sau
constrāngerea unei persoane, īn orice mod, avānd ca scop limitarea exercitării
atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi īn organele de conducere ale sindicatelor.
Sancţionarea tentativei
Art.
307. - Tentativa la delictele prevăzute īn
prezentul titlu se pedepseşte.
TITLUL
VI
CRIME ŞI DELICTE CONTRA INTERESELOR
PUBLICE
CAPITOLUL
I
CRIME ŞI DELICTE DE CORUPŢIE
Luarea de mită
Art.
308. - (1) Fapta funcţionarului public
care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte
bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de
foloase sau nu o respinge, īn scopul de a īndeplini, a nu īndeplini ori a
īntārzia īndeplinirea unui act privitor la īndatoririle sale de serviciu sau īn
scopul de a face un act contrar acestor īndatoriri, se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1), dacă a fost săvārşită de un
funcţionar sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică şi următoarelor persoane:
a) funcţionarilor sau persoanelor care īşi desfăşoară activitatea
pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii
similare, īn cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care Romānia este
parte;
b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor
internaţionale la care Romānia este parte;
c) funcţionarilor sau persoanelor care īşi desfăşoară activitatea
pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii
similare, īn cadrul Comunităţilor Europene;
d) persoanelor care exercită funcţii judiciare īn cadrul
instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de Romānia, precum
şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
e) funcţionarilor unui stat străin;
f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui
stat străin.
(4) Īn cazul īn care luarea de mită a avut consecinţe deosebit de
grave, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul
luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este
obligat la plata echivalentului lor īn bani.
Darea de mită
Art.
309. - (1) Promisiunea, oferirea sau
darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcţionar public sau
unui funcţionar ori unei persoane care exercită un serviciu de interes public,
pentru sine sau pentru altul, īn scopul de a īndeplini, a nu īndeplini ori a
īntārzia īndeplinirea unui act privitor la īndatoririle sale de serviciu sau īn
scopul de a face un act contrar acestor īndatoriri, se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la un an la 5 ani.
(2) Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani
sau alte foloase unui funcţionar al unui stat străin sau al unei organizaţii
publice internaţionale, pentru a īndeplini sau a nu īndeplini un act privitor la
īndatoririle sale de serviciu, īn scopul obţinerii unui folos necuvenit īn
cadrul operaţiunilor economice internaţionale, se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la un an la 7 ani.
(3) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (1) se sancţionează
promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase
uneia dintre persoanele prevăzute īn art. 308 alin. (3), pentru sine sau pentru
altul, īn scopul de a īndeplini, a nu īndeplini ori a īntārzia īndeplinirea unui
act privitor la īndatoririle sale de serviciu sau īn scopul de a face un act
contrar acestor īndatoriri.
(4) Fapta prevăzută īn alin. (1), (2) sau (3) nu constituie
infracţiune atunci cānd mituitorul a fost constrāns prin orice mijloace de către
cel care a luat mită.
(5) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta
mai īnainte ca organul de urmărire să fie sesizat pentru acea infracţiune.
(6) Dispoziţiile art. 308 alin. (5) se aplică īn mod
corespunzător, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare.
(7) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei
care le-a dat īn cazurile prevăzute īn alin. (4) şi (5).
Primirea de foloase necuvenite
Art.
310. - (1) Primirea de către un
funcţionar public, direct sau indirect, de bani ori alte foloase după ce a
īndeplinit un act īn virtutea funcţiei sale şi la care era obligat īn temeiul
acesteia se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1), dacă a fost săvārşită de un
funcţionar sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
(3) Dispoziţiile din alin. (1) se aplică şi persoanelor prevăzute
īn art. 308 alin. (3).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se confiscă, iar dacă
acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor īn
bani.
Remuneraţia injustă
Art.
311. - (1) Fapta funcţionarului public
care, īn virtutea funcţiei, avea sub supraveghere sau control o persoană
juridică de drept privat, de a primi īnsărcinări retribuite de la o asemenea
persoană, īnainte de a se fi īmplinit 3 ani de la data pensionării, a demisiei,
destituirii sau revocării, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3
ani sau cu zile-amendă.
(2) Conducătorii unor asemenea persoane juridice de drept privat
se consideră complici la comiterea faptei prevăzute īn alin. (1).
Traficul de influenţă
Art.
312. - (1) Primirea ori pretinderea de
bani sau de alte foloase ori acceptarea de promisiuni, daruri, direct sau
indirect, pentru sine ori pentru altul, săvārşite de către o persoană care are
influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public
sau a unui funcţionar pentru a-l determina să facă, să nu facă ori să īntārzie
un act ce intră īn atribuţiile sale de serviciu sau să facă un act contrar
acestor atribuţii, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 10 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi promisiunea, oferirea
sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei
persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui
funcţionar public sau a unui funcţionar, pentru a-l determina să facă, să nu
facă ori să īntārzie un act ce intră īn atribuţiile sale de serviciu sau să facă
un act contrar acestor atribuţii.
(3) Fapta prevăzută īn alin. (2) nu se pedepseşte dacă
făptuitorul denunţă autorităţii fapta mai īnainte ca organul de urmărire să fi
fost sesizat pentru acea faptă.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul
infracţiunii prevăzute īn alin. (1) sau (2) se confiscă, iar dacă acestea nu se
găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor īn bani.
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei
care le-a dat īn cazul prevăzut īn alin. (3).
(6) Īn sensul alin. (1) şi (2), prin funcţionar se īnţelege şi
oricare dintre persoanele prevăzute īn art. 308 alin. (3).
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
313. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn art. 309 şi art. 312.
CAPITOLUL
II
CRIME ŞI DELICTE CONTRA INTERESELOR
PUBLICE SĂVĀRŞITE DE
FUNCŢIONARI PUBLICI ŞI FUNCŢIONARI
Delapidarea
Art.
314. - (1) Īnsuşirea, folosirea sau
traficarea de către un funcţionar public sau un funcţionar īn interesul său ori
pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le
administrează se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 12 ani.
(2) Īn cazul īn care delapidarea a avut consecinţe deosebit de
grave, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea
unor drepturi.
Abuzul īn serviciu contra intereselor persoanelor
Art.
315. - (1) Fapta funcţionarului public
care, īn exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu intenţie nu īndeplineşte
un act sau īl īndeplineşte īn mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare
a intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la
un an la 5 ani.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1), dacă a fost săvārşită de un
funcţionar sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
Abuzul īn serviciu prin īngrădirea unor drepturi
Art.
316. - (1) Īngrădirea de către un
funcţionar public a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean
ori crearea pentru acesta a unei situaţii de inferioritate pe temei de
naţionalitate, rasă, sex sau religie se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2
la 5 ani.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1), dacă a fost săvārşită de un
funcţionar sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
Abuzul īn serviciu contra intereselor generale
Art.
317. - (1) Fapta funcţionarului public
care, īn exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu īndeplineşte un
act ori īl īndeplineşte īn mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare
īnsemnată bunului mers al unei autorităţi sau instituţii publice sau al unei
persoane juridice ori o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1), dacă a fost săvārşită de un
funcţionar sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani.
Abuzul īn serviciu īn formă calificată
Art.
318. - (1) Faptele prevăzute īn art.
315-317, săvārşite de funcţionari publici, dacă au avut consecinţe deosebit de
grave, se pedepsesc cu īnchisoare strictă de la 5 la 15 ani.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1), dacă a fost săvārşită de un
funcţionar sau de o persoană care exercită un serviciu de interes public, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
Neglijenţa īn serviciu
Art.
319. - (1) Īncălcarea din culpă, de
către un funcţionar public, a unei īndatoriri de serviciu prin neīndeplinirea
acesteia sau prin īndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare
īnsemnată bunului mers al unei autorităţi sau instituţii publice sau al unei
persoane juridice de drept public ori o pagubă īn patrimoniul acesteia sau o
vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu
īnchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1), dacă a avut consecinţe deosebit
de grave, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7 ani.
Neglijenţa īn păstrarea informaţiilor secrete de stat
Art.
320. - Neglijenţa care are drept urmare
distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conţine
informaţii secrete de stat, precum şi neglijenţa care a dat prilej altei
persoane să afle un asemenea secret, dacă fapta este de natură să aducă atingere
intereselor statului, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani.
Profitul prin eroare
Art.
321. - Primirea sau reţinerea, pentru sine ori
pentru altul, de către un funcţionar public de bani sau alte foloase profitānd
de eroarea altuia, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau
cu zile-amendă.
Purtarea abuzivă
Art.
322. - (1) Īntrebuinţarea de expresii
jignitoare faţă de o persoană, de către un funcţionar public īn exercitarea
atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3
ani sau cu zile-amendă.
(2) Lovirea sau alte acte de violenţă săvārşite īn condiţiile
alin. (1) se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
CAPITOLUL
III
CRIME ŞI DELICTE CONTRA INTERESELOR
PUBLICE SĂVĀRŞITE DE ORICE PERSOANĂ
Ultrajul
Art.
323. - (1) Ameninţarea săvārşită
nemijlocit sau prin orice mijloace de comunicare directă contra unui funcţionar
public care īndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat,
aflat īn exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte īndeplinite īn exerciţiul
funcţiunii, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 2 ani sau cu
zile-amendă.
(2) Lovirea sau orice alte acte de violenţă, precum şi vătămarea
corporală săvārşite īmpotriva persoanei prevăzute īn alin. (1), aflată īn
exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte īndeplinite īn exerciţiul funcţiunii, se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 6 ani, iar dacă s-a produs o
vătămare corporală gravă, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 3 la 12 ani.
(3) Dacă faptele prevăzute īn alin. (1) şi (2) sunt săvārşite
īmpotriva unui magistrat, poliţist sau jandarm ori alt militar, maximul special
al pedepsei se majorează cu 2 ani.
(4) Dacă īmpotriva soţului, copiilor sau părinţilor persoanelor
arătate īn alin. (3) s-au comis infracţiunile prevăzute īn art. 185-187, art.
201 şi art. 210, īn scop de intimidare sau de răzbunare pentru actele sau
faptele īndeplinite de funcţionarul public īn exerciţiul funcţiunii, pedepsele
prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni pot fi sporite pānă la maximul lor
general.
Uzurparea de calităţi oficiale
Art.
324. - Folosirea fără drept a unei calităţi
oficiale, īnsoţită sau urmată de īndeplinirea unui act legat de acea calitate,
se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
Purtarea fără drept de decoraţii, uniforme sau semne
distinctive
Art.
325. - (1) Purtarea fără drept de
decoraţii, uniforme sau de semne distinctive ale unei autorităţi publice se
pedepseşte cu īnchisoare de la o lună la 3 luni sau cu zile-amendă.
(2) Purtarea, fără drept, de uniforme, grade sau insigne militare
se pedepseşte cu īnchisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă.
(3) Dacă fapta prevăzută īn alin. (2) se săvārşeşte īn timp de
război, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la un an la 5 ani.
Sustragerea sau distrugerea de īnscrisuri
Art.
326. - (1) Sustragerea sau distrugerea
unui dosar, registru, document sau orice alt īnscris care se află īn păstrarea
ori deţinerea unui organ sau unei autorităţi publice se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la un an la 5 ani.
(2) Distrugerea din culpă a vreunuia dintre īnscrisurile
prevăzute īn alin. (1), care prezintă o valoare artistică, ştiinţifică,
istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare, se pedepseşte cu īnchisoare
de la 3 luni la un an sau cu zile-amendă.*
(3) Dacă faptele prevăzute īn alin. (1) şi (2) sunt săvārşite de
un funcţionar public īn exercitarea atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este
īnchisoarea strictă de la 2 la 7 ani.
__________
*Alineatul (2) a fost
modificat prin liniuţa 43 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Ruperea de sigilii
Art.
327. - (1) Īnlăturarea ori distrugerea
unui sigiliu legal aplicat se pedepseşte cu īnchisoare de la o lună la un an sau
cu zile-amendă.
(2) Dacă fapta a fost săvārşită de custode sau de un funcţionar
public, pedeapsa este īnchisoarea de la 6 luni la un an sau zile-amendă.
Sustragerea de sub sechestru
Art.
328. - (1) Sustragerea unui bun care
este legal sechestrat se pedepseşte cu īnchisoare de la o lună la un an sau cu
zile-amendă.
(2) Dacă fapta a fost săvārşită de către custode sau de un
funcţionar public, pedeapsa este īnchisoarea de la 6 luni la un an sau
zile-amendă.
Īmpiedicarea concurenţei īn licitaţiile publice
Art.
329. - (1) Īmpiedicarea ori tulburarea
liberei concurenţe īn licitaţiile publice, īn vederea īnlăturării concurenţilor
de la acestea, se pedepseşte cu īnchisoare de la 2 luni la un an sau
zile-amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta ofertantului sau
concurentului care cere sau primeşte direct sau indirect bani, promisiuni sau
orice alt profit pentru a se abţine de la participarea la licitaţie.
(3) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) sau (2) este săvārşită de
mai multe persoane īnţelese īn acest scop, pedeapsa este īnchisoarea strictă de
la un an la 3 ani sau zile-amendă.
Trecerea frauduloasă a frontierei de stat
Art.
330. - (1) Intrarea sau ieşirea din
ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat se pedepseşte cu īnchisoare
strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) a fost săvārşită īn scopul
sustragerii de la executarea unei pedepse, pedeapsa este īnchisoarea strictă de
la un an la 5 ani.
(3) Intrarea frauduloasă pe teritoriul ţării a străinului
declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis īn orice mod dreptul de
intrare sau de şedere īn ţară se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 6
ani.*
(4) Dacă fapta prevăzută īn alin. (2) a fost săvārşită īn mod
repetat, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 3 la 7 ani.*
(5) Fapta persoanei care racolează, īndrumă sau călăuzeşte una
sau mai multe persoane īn scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat,
precum şi a persoanei care organizează asemenea activităţi se pedepseşte cu
īnchisoare strictă de la 3 la 7 ani.
__________
*Alineatele (3) şi (4)
au fost modificate prin liniuţa 44 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Traficul de migranţi
Art.
331. - (1) Traficul de migranţi
săvārşit īn scopul de a obţine, direct sau indirect, un folos material se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 3 la 7 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) este de natură să pună īn
pericol viaţa sau securitatea victimei ori să o supună unui tratament inuman sau
degradant, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 5 la 10 ani.
(3) Fapta persoanei care, pentru a facilita traficul de migranţi,
produce documente de călătorie sau acte de identitate false ori procură,
furnizează sau posedă asemenea documente, īn scopul de a obţine, direct sau
indirect, un folos material, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7
ani.
(4) Cu pedeapsa prevăzută īn alin. (3) se sancţionează fapta
persoanei care facilitează rămānerea pe teritoriul Romāniei a unei persoane care
nu are cetăţenia romānă şi nici domiciliul īn Romānia, prin orice mijloace
ilegale, īn scopul de a obţine, direct sau indirect, un folos material.
(5) Prin trafic de migranţi se īnţelege asigurarea intrării
ilegale pe teritoriul unui stat a unei persoane care nu are cetăţenia acelui
stat sau nu domiciliază pe teritoriul acelui stat.
Sancţionarea tentativei
Art.
332. - Tentativa la delictele prevăzute īn art.
326 alin. (1), art. 330 şi art. 331 se pedepseşte.
Sancţionarea persoanei juridice
Art.
333. - Persoana juridică se sancţionează pentru
infracţiunile prevăzute īn art. 326-329, art. 330 alin. (5) şi art. 331.
TITLUL
VII
CRIME ŞI DELICTE CONTRA ĪNFĂPTUIRII
JUSTIŢIEI
Denunţarea calomnioasă
Art.
334. - (1) Īnvinuirea mincinoasă făcută
prin denunţ sau plāngere, cu privire la săvārşirea unei infracţiuni de către o
anume persoană, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani.
(2) Producerea sau ticluirea de probe mincinoase, īn sprijinul
unei īnvinuiri nedrepte, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5
ani.
(3) Dacă cel care a săvārşit fapta declară mai īnainte de punerea
īn mişcare a acţiunii penale faţă de persoana īn contra căreia s-a făcut
denunţul sau plāngerea ori īmpotriva căreia s-au produs probele, că denunţul,
plāngerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 92.
(4) Cānd cel denunţat a fost condamnat pe nedrept, se aplică
pedeapsa prevăzută īn art. 335.
Mărturia mincinoasă
Art.
335. - (1) Fapta martorului care īntr-o
cauză penală, civilă sau īn orice altă cauză īn care se ascultă martori, face
afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie privitor la īmprejurările
esenţiale asupra cărora a fost īntrebat se pedepseşte cu īnchisoare strictă de
la un an la 5 ani.
(2) Dacă īn urma mărturiei mincinoase a rezultat o condamnare la
o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani, pedeapsa este īnchisoarea
strictă de la un an la 5 ani, iar dacă a rezultat condamnarea la o pedeapsă mai
mare de 10 ani, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la 2 la 10 ani.
(3) Fapta prevăzută īn alin. (1) sau (2) nu se pedepseşte dacă,
īn cauzele penale, mai īnainte de a se produce arestarea inculpatului, ori īn
toate cazurile, mai īnainte de a se fi pronunţat o hotărāre sau de a se fi dat o
altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul īşi retrage mărturia.
(4) Dacă retragerea mărturiei a intervenit īn cauzele penale după
ce s-a produs arestarea inculpatului sau īn toate cauzele după ce s-a pronunţat
o hotărāre sau s-a dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, instanţa
va reduce pedeapsa potrivit art. 92.
(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică īn mod corespunzător şi
expertului sau interpretului.
Īncercarea de a determina mărturia mincinoasă
Art.
336. - (1) Īncercarea de a determina o
persoană prin constrāngere ori corupere să dea declaraţii mincinoase sau să nu
depună mărturie īntr-o cauză penală, civilă, disciplinară sau īn orice altă
cauză īn care se ascultă martori se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an
la 3 ani sau cu zile-amendă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi īn cazul īn care fapta
este săvārşită faţă de un expert sau interpret.
Īmpiedicarea participării la proces
Art.
337. - Īmpiedicarea participării īntr-o cauză
penală, civilă, disciplinară sau īn orice altă cauză a unui martor, expert,
interpret sau apărător, săvārşită prin violenţă, ameninţare sau prin orice alt
mijloc de constrāngere īndreptat īmpotriva sa ori a soţului sau a unei rude
apropiate se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 7 ani.
Nedenunţarea unor infracţiuni
Art.
338. - (1) Nedenunţarea de īndată a
săvārşirii vreuneia dintre infracţiunile prevăzute īn art. 178, art. 179, art.
252-255, art. 261-263 alin. (2)-(6), art. 264 alin. (1), art. 314 şi art. 331 se
pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3 ani.*
(2) Dacă fapta prevăzută īn alin. (1) este săvārşită din culpă,
pedeapsa este īnchisoarea de la 3 luni la un an.
(3) Fapta prevăzută īn alin. (1) sau (2) săvārşită de soţ sau de
o rudă apropiată nu se pedepseşte.
(4) Nu se pedepseşte persoana care, mai īnainte de a se fi
īnceput urmărirea penală pentru infracţiunea nedenunţată, īncunoştinţează
autorităţile competente despre acea infracţiune sau care, chiar după ce s-a
īnceput urmărirea penală ori după ce vinovaţii au fost descoperiţi, a īnlesnit
arestarea acestora.
__________
*Alineatul (1) a fost
modificat prin liniuţa 45 din Rectificarea publicată īn M.Of.
303 din 12.04.2005.
Omisiunea sesizării organelor judiciare
Art.
339. - (1) Fapta funcţionarului public
care, luānd cunoştinţă de săvārşirea unei infracţiuni īn legătură cu serviciul
īn cadrul căruia īşi īndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de īndată a
procurorului sau a organului de cercetare penală, potrivit legii de procedură
penală, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani.
(2) Dacă fapta este săvārşită de către un funcţionar public cu
atribuţii de conducere sau de control, pedeapsa este īnchisoarea strictă de la
un an la 7 ani.
Favorizarea infractorului
Art.
340. - (1) Ajutorul dat unui infractor
fără o īnţelegere prealabilă stabilită īnainte sau īn timpul săvārşirii
infracţiunii, pentru a īngreuna sau īmpiedica urmărirea penală, judecata sau
executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul
infracţiunii, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 7 ani.
(2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decāt
pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.
(3) Favorizarea săvārşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se
pedepseşte.*
__________
*Alineatul (3) a fost
modificat prin liniuţa 46 din Rectificarea publicată īn M.Of. 303 din
12.04.2005.
Omisiunea de a īncunoştinţa organele judiciare
Art.
341. - (1) Fapta de a nu aduce la
cunoştinţă organelor judiciare a unor īmprejurări care, dacă ar fi fost
cunoscute, ar fi dus la stabilirea nevinovăţiei unei persoane trimise īn
judecată sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane ţinute īn
arest preventiv pe nedrept, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 3
ani sau cu zile-amendă.
(2) Fapta prevăzută īn alin. (1) nu se pedepseşte dacă, prin
aducerea la cunoştinţă, persoana care are această obligaţie ar produce un
prejudiciu pentru ea, pentru soţul său sau pentru o rudă apropiată.
Arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă
Art.
342. - (1) Reţinerea sau arestarea
nelegală ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de
siguranţă sau educative, īn alt mod decāt cel prevăzut prin dispoziţiile legale,
se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la un an la 5 ani sau cu zile-amendă.
(2) Īntrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe
īmpotriva unei persoane aflate īn curs de urmărire penală ori de judecată,
pentru obţinerea de declaraţii, se pedepseşte cu īnchisoare strictă de la 2 la 7
ani.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi īntrebuinţarea de
promisiuni, ameninţări sau violenţe faţă de un martor, expert sau interpret.
Tortura
Art.
343. - (1) Fapta prin care se provoacă,
cu intenţie, unei persoane, o durere intensă sau suferinţe puternice, fizice ori
psihice, cu scopul de a obţine de la acea persoană sau de la o persoană terţă
informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o
terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a
face presiuni asupra ei o | 
